Managerii americani învaţă de zor cum să îşi pupe partenerii. Cursurile de "sărut social" iau din ce în ce mai multă amploare în Statele Unite, americanii fiind convinşi că un lider care se respectă trebuie să ştie cum să îşi salute noile cunoştinţe.
Un manager care se respectă, indiferent dacă e femeie sau bărbat, trebuie să ştie cum să se comporte atunci când are o întâlnire cu un omolog de-al său din altă ţară. Plecând de la această premisă, în Statele Unite, managerii participă de zor la cursuri de "sărut social", unde învaţă cum să îşi sărute noile cunoştinţe. Nu pe gură, normal, ci pe obraz.
Însă acest "pupic" cast este "o artă", după cum scrie Wall Street Journal, “fiind destinat să creeze o intimitate, oricât ar fi ea de modestă, şi generează încredere. Pe scurt, pupatul a devenit un instrument de lucru indispensabil în toate culturile care îl practic, iar fără el nu se mai fac afaceri. Însă să ştii să săruţi pe obraz, fie că e vorba de o uşoară atingere sau de un "pupic" zgomotos, nu e suficient.
Un manager care se respectă trebuie să ştie dacă este suficient un singur pupic sau dacă sunt necesare două sau trei; sau dacă trebuie să se pupe doar un bărbat cu o femeie, sau este permis şi pupatul între doi parteneri de discuţie de acelaşi sex.
Câte bordeie, atâtea obicei.
În Europa, unde un pupic pe obraz şi luatul de braţ sunt gesturi aproape banale, mai ales pentru persoanele de acelaşi sex, astfel de cursuri ar putea părea ciudate. Însă în puritana Americă, unde se poate întâmpla să te pomeneşti sărutat pe buze de noile cunoştinţă, însă de obicei bărbat femeie, nu bărbat-bărbat ca în Rusia, aceste cursuri sunt cu adevărat revoluţionare.
De obicei, americanii se limitează la o viguroasă strângere de mână, chiar şi după mai multe întâlniri. Managerii, în mod deosebit, sunt obişnuiţi să păstreze o anumită distanţă fizică. Deşi le-a luat ceva timp, ei şi-au dat seama că atunci când e vorba de asociaţii, clienţii, angajaţii sau investitorii străini, lucrurile nu merg chiar aşa uşor.
De cele mai multe ori, aceştia se aşteptă să fie pupaţi pe obraz, iar omiterea acestui ritual este considerată o jignire. După un curent ce ar putea fi numit fără îndoială "fără pupături, suntem americani", asistăm acum la o frenezie a "pupicurilor sociale", mai ales în rândul managerilor.
Ghid de pupături.
Wall street journal a publicat chiar şi un ghid. Astfel, în Mexic aflăm că se "poartă" un singur pupic, în Franţa două sau patru, în Etiopia trei şi aşa mai departe. Cristina Binkley, specialist în etichetă, recomandă pupatul pe obraz ca formă de salut, mai ales că potrivit cercetătorilor, prin tradiţionala strângere de mână se transmit mult mai multe bacterii decât prin inocentul pupic pe obraz. De altfel, această formă de salut s-a împământenit printre politicienii americani. Iar "pupăciosul şef" sau "kisser in chief" cum ar spune americanii, este nimeni altul decât preşedintele Bush, care pupă pe oricine se nimereşte în faţa sa.