Lucian AVRAMESCU

M-a amuzat comentariul unui student, votant în premieră, pe care l-am întrebat cum e cu „blatul electoral” la care făcea referire deunăzi preşedintele României. Ei fac blat, mi-a rezumat tânărul în final volutele unui comentariu mai amplu, iar noi luăm plasă. Noi alegătorii, adică. În ceea ce mă priveşte, nici după reluarea subiectului, prin vocea celui care l-a lansat, domnul Băsescu, n-am înţeles cine cu cine face blat. Dacă la Capitală au o înţelegere Blaga (PD-L) şi Diaconescu (PSD) poate fi mai degrabă o chestiune personală, care nu angajează partidele. Partidele, cel puţin la vârf, se duşmănesc sincer. Se ştie că vârfurile celor două partide sunt Traian Băsescu, respectiv Ion Iliescu. Între cei doi nu mai există cale de împăcare. Poate face ghiduşii Mircea Geoană, scapă o nuanţă mai paşnică Boc, eternul politician vertical Boc, dar ele nu contează. Comandanţii celor două flotile, cu figuri de piraţi hârşiti în războaie, vor victorie sau moarte.

De ce crede tânărul meu interlocutor că noi, alegătorii, luăm din nou plasă? Poate că a făcut doar un joc pamfletar de cuvinte. Apropos de vorbe. Mi-am aruncat privirea pe câteva panouri electorale. În Capitală, Blaga nu vrea discuţii, ci soluţii. E un nonsens. La soluţii nu ajungi decât în urma unor dezbateri. Te consulţi cu unii, cu alţii. Te consulţi în cele din urmă cu electoratul, pentru că interesele lui trebuie să le serveşti. Chestia cu nu vreau discuţii sună cam milităreşte. Îmi aminteşte lunile mele puţine de elev de şcoală militară cu termen redus. Ordinul se execută, nu se discută. În democraţie e altfel decât în armată. În plus, nici la noi armata nu mai e obligatorie. Un alt candidat, actualmente viceprimar tot la Capitală, scrie mare, în Piaţa Victoriei, lângă poza lui zâmbitoare: „Acum vin pe strada ta”! Păi ce ai făcut, nene Murgene, de n-ai venit până acum pe strada mea? Eşti de atâta amar de ani viceprimar. Ce te-a împiedicat? Te arăţi la televizor doar când ninge, pe un bulevard central,  preluând porţia de înjurături cuvenită în ordine primarilor generali Băsescu şi Videanu.

Blaturi, adică înţelegeri subterane, ar fi şi prin alte părţi. La Ploieşti, îmi zice un fost coleg  de liceu, campania se desfăşoară „pe dedesubt”. Se mişcă dosare, sunt arătate săbii, dar în final competitorii se mângâie amical pe creştet. Să însemne asta că s-a ajuns la o înţelegere privind porţionarea caşcavalului? La Piatra-Neamţ şi Suceava, îmi spune un corespondent al A.M. Press, aparenţa este de campanie fără ciomege în cap şi fără „alianţe împotriva naturii”. Dar, mai zice el, cine le poate afla şi înţelege pe toate? În câmpie, de  la Slobozia până la Tulcea şi Constanţa, duelul de vorbe se poartă cu precădere în media locală. Rar unele confruntări mai cu scântei scapă şi spre presa centrală. Bucluc mare a ieşit doar la Giurgiu, unde taberele au descărcat una asupra celeilalte pistoale cu gloanţe de cauciuc şi ciomege vârtoase, din lemn de corn. Bandajaţii au ajuns la spital. Ambele tabere, prin reprezentanţii lor, au dreptate. Doar alegătorii, ca de obicei, n-au. Ei îşi conservă dreptul legitim de a lua plasă. Plasa se va întinde cât orizontul, din clipa în care campania se va încheia cu victoria unuia sau a altuia, până peste patru ani, la următoarele alegeri locale.

Sigur, pesimismul cu care m-a contaminat tânărul alegător student poate fi amendat pe alocuri. Mai sunt şi oameni vioi, dornici să facă ceva pentru comunităţile  care i-au ales. Dacă n-ar fi aşa ar fi groaznic. Uniformizarea şi generalizarea răului este cu adevărat împotriva naturii. Dumnezeu nu ne lasă pe toţi la fel. Istoria localităţilor României consemnează truda unor primari destoinici care au lăsat în urma lor mărturii memorabile de spirit gospodăresc şi viziune întru posteritate. Sunt convins că sămânţa lor nu s-a stins.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ei fac blat, noi luăm plasă.

Comentarii