Google
 
luni, 14 ian 2008 - Anul XIII, nr. 10 (3691)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6559 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9517 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video
Alina MUNGIU-PIPPIDI

Alina MUNGIU-PIPPIDI


Extinderea europeană a gunoaielor

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Aflu din prestigiosul cotidian New York Times că ţara noastră a declinat să preia gunoaiele din Napoli, care se acumulează pe străzi dinaintea Crăciunului, dat fiind că nici un cartier napolitan nu acceptă să se deschidă sau redeschidă vreo groapă de gunoi în preajmă. Felicit autorităţile române pentru acest prim gest de oprire a extinderii europene a gunoaielor, şi profit de situaţie pentru a discuta puţin despre acest subiect care apare rareori la ştiri, deşi devine o problemă pentru multe oraşe şi ţări. Prin contrast, un subiect ca încălzirea globală ne invadează la toate orele, devenind o pasiune a ziariştilor. Mai nou avem o contabilitate permanentă câţi oameni mor din cauza căldurii, deşi BBC a publicat discret una în care arată că frigul a fost şi a rămas principala cauză a problemelor de sănătate umană, şi am văzut chiar şi un spot de promovare a conferinţei de la Bali cu un domn de la Naţiunile Unite plângând că nu se ajunge la o înţelegere asupra rezolvării problemei. Dar orice student în politici publice ştie însă, nu puteam rezolva radical acea problemă. Nici dacă am agrea asupra unei rezolvări între europeni şi americani, tot nu am reuşi să obţinem un consens politic global cu China şi India, nici dacă prin miracol l-am obţine totuşi, măsurile luate nu ar schimba tendinţa, etc, în schimb am cheltui sute de bilioane de dolari. Cu mult mai puţini bani putem încerca nu să schimbăm felul cum a făcut Dumnezeu lumea, ci problemele create în mod indiscutabil de habitarea umană şi care pot fi îndreptate. Pledez deci să ne ocupăm de gunoaie, al căror management deficitar afectează viaţa a mai bine de jumătate din locuitorii planetei, versus încălzirea globală, care va lovi mai ales în câţiva urşi, câţiva pinguini şi câţiva oameni cu bani care şi-au construit case pe plaje. În ultima mie de ani, de când planeta e foarte locuită de oameni, au mai fost câteva cicluri de răcire şi încălzire, şi civilizaţia umană s-a adaptat.

Dar atâta gunoi nedispozabil nu a existat niciodată. Stăteam pe malul lacului la Postdam în urmă cu un an când un coleg mi-a atras pentru prima dată atenţia asupra barjelor încărcate cu deşeuri care treceau prin acel peisaj idilic având drept ţintă estul Europei. Grănicerii polonezi au raportat in anul care abia s-a încheiat 1.039 de transporturi ilegale de deşeuri, dintre care 579 din Germania, 32 din Austria si 40 din Belgia, un total de vreo 300 000 de tone. Din surse media occidentale aflu că România este o locaţie favorită pentru firme din vestul Europei care vor să scape de deşeuri radioactive. Asta, în timp ce teoretic ar trebui să fim în plină adoptare a legislaţiei comunitare de mediu, pregătindu-ne să ne reciclăm gunoaiele şi să ne facem ţara mai curată.

Sunt două probleme distincte aici. Una este de legalitate. A lua gunoiul din vest şi a-l arunca în est e o afacere înfloritoare, deşi ilegală, şi ca atare diverşi întreprinzători au de lucru. La Napoli, mafia controlează colectarea gunoaielor şi multe gropi ilegale. Ori de câte ori apare o problemă, crima organizată o va specula. Dar problema originară este dificultatea crescândă de a scăpa de gunoaie. Sub comunism, punga de plastic era un lux. Azi trăim într-o civilizaţie a ambalajelor, care devin după folosire un infern paralel de care nu ne mai putem desprinde. În Vest, cetăţeni foarte tari pe drepturile lor nu mai permit vecinătatea nici unei gropi, oricât de ecologică, şi astfel la Napoli s-a ajuns să nu mai existe soluţie, deşi incendierea spontană a gunoaielor, cum fac radicalii de pe străzi, e mult mai poluantă decât cremarea lor organizată. La noi, dimpotrivă, indiferenţa cetăţenilor face ca ţara profundă de care eram atât de mândri să devină un imens tomberon în care se joacă la un loc copiii şi câinii de pripas. Prahova, pe lângă Câmpina, adună toate deşeurile principalei noastre zone turistice. Nu e vorba de fleacuri,  precum ambalaje de biscuiţi sau cutii de Fanta, deşi nici acelea nu au unde se opri până la Marea Neagră, pe ale cărei coaste nu mai există peşti deloc din cauza poluării, pescuitul deplasându-se la mari adâncimi, ci de frigidere vechi, anvelope uzate, resturi de mobilă, cazane fără fund, pantofi de toate formele şi culorile, şi aşa mai departe. Chiar dacă le-am strânge cu toţi voluntarii posibili mobilizaţi cu vreo campanie tatuliciană, am convingerea că s-ar face la loc într-un timp record. La fel, e destul să mergi cu maşina dincolo de centura oraşului Bucureşti ca să vezi de ce nu avem aceleaşi probleme ca la Napoli: pentru că folosim tot judeţul Ilfov ca ladă de gunoi, şi, spre deosebire  de napolitani, ilfovitenii nu protestează. Într-un sat am văzut o primă încercare de sistematizare, ea spunea aşa: „Aruncaţi numai pe dreapta!”, asta după un kilometru de mers între gunoaie pe ambele părţi, care începeau chiar la graniţa satului. Despre Marea Neagră, cea mai murdară mare de pe planetă, nici nu vreau să vorbesc. Mă întreb de ce nu reuşim să punem în practică proiectul de uniune politică a şefului statului nostru, că în ultimii ani am fost în Crimeea, Rostov, Georgia şi pe coasta turcă şi există un element comun clar între toate ţările noastre riverane, toţi aruncăm ce avem în mare şi nimeni nu strânge.

În ultimul an se presupunea că vom începe să curăţăm ţara, ca parte a angajamentelor noastre europene. Dar ar trebui să o curăţăm mai ales pentru noi. Ca acest lucru să se întâmple însă, societatea civilă naţională şi locală trebuie să fie mult mai activă. Dacă mai peste tot aplicarea normelor UE e în mare întârziere, nici nu s-au făcut încă licitaţiile pentru firmele de tomberoane, ce să mai vorbim de distribuit acestea şi educat locuitorii, e şi pentru că nu există nici o presiune pe autorităţi. Napolitanii exagerează, dar avem totuşi de învăţat de la ei. Ia fiţi cu ochii pe calendarul local, urmăriţi de unde vin întîrzierile, cine sînt firmele care câştigă şi aşa mai departe. Vor fi bani europeni mulţi pentru mediu, deci inclusiv proiecte locale pentru probleme neacoperite de planurile autorităţilor, cum ar fi colectarea deşeurilor cronice, ca acelea din Prahova, pot găsi finanţare dacă există iniţiativă locală. Să lăsăm pe alţii să se ocupe de schimbat temperatura globală, şi noi să ne ocupăm de calitatea apei şi aerului nostru, care nu sunt la nivelul Europei ai cărei membri suntem.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Extinderea europeană a gunoaielor.
 Vizualizări articol: 901 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 5 voturi
Extinderea europeană a gunoaielor5.055

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Natura trimis de
(14 ian 2008, 13:22:18
In Germania un pet este rascumparat cu 0,30 E; cine colecteaza la noi aceste produse neperisabile ? vom sta pe mormane de gunoaie, daca sistemul de reciclare nu va functiona controlat; educatia se face prin restrictii, fixati amenzi si putini vor incalca normele de vietuire; natura este asaltata din toate partile, putini sunt cei care planteaza un copac, o floare...putini, pacat !
2.   Dar sticlele? trimis de
(15 ian 2008, 03:14:17
Sticlele de plastic,de sticla borcanele goale,oare nu spun nimic.Stiu ca voi bate apa in piua daca as propune revenirea la sistemul de colectare reconditionare si refolosire, asa cum s fost.Dar cine se mai deranjeaza.Toti ne plangem,si toti risipim.Asta in numele modernizarii.Nu exista nici o stimulare a refolosirii.Luati initiativa,si va vor urma si altii.Sau poate ca EU ar pierde prin asemenea masuri.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte editoriale semnate de:
Tiberiu AVRAM
Tiberiu AVRAM
Sandrinio NEAGU
Sandrinio NEAGU
Adrian BOTEZATU
Adrian BOTEZATU
Sorin AVRAM
Sorin AVRAM
Lucian AVRAMESCU
Lucian AVRAMESCU
Ion CRISTOIU
Ion CRISTOIU
Adrian CIOROIANU
Adrian CIOROIANU
Cristian GHINEA
Cristian GHINEA
Alina MUNGIU-PIPPIDI
Alina MUNGIU-PIPPIDI
Robert TURCESCU
Robert TURCESCU
Ioan T. MORAR
Ioan T. MORAR
Dan APOSTOL
Dan APOSTOL
Angela FURTUNĂ
Angela FURTUNĂ
Mircea VASILESCU
Mircea VASILESCU
Alex Leo ŞERBAN
Alex Leo ŞERBAN
Pavel LUCESCU
Pavel LUCESCU
Ion DRĂGUŞANUL
Ion DRĂGUŞANUL

 

 

 

Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Porumb prajit cu ardei gras 6-8 portii 45 minute6-8 ştiuleţi de porumb1 lingură ulei de măsline2 ardei graşi roşii2 ardei graşi galbeni SOSUL:1/2 linguriţă coajă rasă de lămâie2 linguri suc de lămâie3 linguri oţet de mere1 linguriţă boia dulce de ardei1... Citeşte