Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Anul agricol 2007 a fost unul dintre cei mai slabi de după 1990, din cauza secetei, care a calamitat culturile vegetale, a făcut probleme crescătorilor de animale prin scumpirea furajelor şi a determinat creşterea preţurilor la alimente de bază precum pâinea, laptele, uleiul şi legumele.
Seceta a redus semnificativ producţia agricolă din acest an, în comparaţie cu anul trecut, şi chiar cu ultimii 17 ani, şi a afectat negativ producţia animală, prin scumpirea furajelor. Efectele secetei şi-au lăsat amprenta şi asupra inflanţiei, odată cu majorarea preţurilor la alimente, dar şi asupra creşterii economice
Producţia totală de cereale realizată în acest an este estimată la mai puţin de 7,5 milioane de tone, reprezentând jumătate din cantitatea obţinută anul trecut (15,7 milioane de tone), dar şi cea mai mică recoltă de după 1990. În comparaţie, cel mai bogat an agricol de după '90 a fost 2004, cu o producţie de cereale de 24,4 milioane de tone, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Recolta de cereale despre care s-a vorbit cel mai mult în acest an a fost grâul, întrucât obţinerea unei cantităţi reduse a alimentat scumpirea pâinii cu până la 30%.
Producţia de grâu din acest an, de circa trei milioane de tone, este nu numai cu 44% mai mică decât anul trecut, dar reprezintă şi minimul din ultimii ani, România înregistrând într-un singur an agricol de după 1990 o recoltă mai redusă, de 2,4 milioane de tone, în 2003.
Performanţele recoltei de porumb sunt chiar mai slabe, producţia obţinută în 2007, de circa 3,7 milioane de tone, reprezentând mai puţin de jumătate din nivelul de anul trecut, de aproape nouă milioane de tone, dar şi cea mai redusă cantitate din ultimii 17 ani.
Anul 2007 este al doilea an agricol de după 1990 când randamentul mediu la hectarul de porumb a scăzut sub două tone, fiind recoltate 1,7 tone la hectar.
În general, România a obţinut după 1990 o producţie anuală de porumb ce depăşeşte nouă milioane de tone, iar maximul a fost de 14,5 milioane de tone, în 2004.
Un alt record negativ al ultimilor 17 ani a fost stabilit în acest an de recolta de floarea-soarelui, care a totalizat aproape 519.000 de tone, de trei ori mai puţin decât anul trecut, când producţia a fost de 1,5 milioane de tone.
Anterior, recordul privind cea mai slabă producţie de floarea-soarelui era deţinut de recolta din 1990, care a totalizat 556.200 de tone, o cantitate apropiată de cea din 2007, însă obţinută de pe o suprafaţă de două ori mai mică.
Nici producţia de legume şi fructe nu a scăpat de efectele secetei, recoltele fiind cele mai slabe din ultimii ani şi determinând creşterea preţurilor şi a cantităţilor importate. Fabricile care procesează legume şi fructe au fost şi ele afectate, fiind nevoie să lucreze sub capacitate şi să aplice la rândul lor majorări de preţuri.
Cantitatea de 3,1 milioane de legume obţinute în acest an plasează anul 2007 în rândul celor mai slabi ani agricoli din perioada post-comunistă, o producţie mai slabă fiind raportată doar în 1990 (trei milioane de tone). În cazul fructelor situaţia este chiar mai rea, recolta de 600.000 tone fiind cea mai mică din ultimii 17 ani, când producţiile au depăşit în general un milion de tone anual.
În ceea ce priveşte producţia de vin, seceta a avut efecte pozitive. Deşi cantitatea de vin estimată pentru 2007 este mai redusă decât anul trecut (5,5 milioane de hectolitri, faţă de circa şase milioane de hectolitri din 2006), calitatea este superioară.
Efectele secetei şi-au făcut simţită prezenţa şi în sectorul animal, crescătorii fiind afectaţi în special de scumpirea furajelor. Creşterea preţurilor la hrana pentru animale, odată cu scăderea cantităţilor de furaje disponibile i-au determinat pe o parte dintre micii fermieri să-şi taie animalele. Deşi producţia de carne va fi mai mare decât anul trecut, în urma creşterii numărului de animale sacrificate, seceta ar putea avea efecte negative pe termen lung, spun crescătorii, întrucât unele efective de animale, cum ar fi cele de bovine, se refac mai greu.
Estimările privind efectivele de animale din acest an arată o creştere faţă de anul trecut, însă destul de mică.
Astfel, efectivele de porci vor fi la finele anului de 6,9 milioane de animale, faţă de 6,81 milioane anul trecut, iar cele de caprine şi ovine vor totaliza 8,8 milioane de capete, faţă de 8,4 milioane în 2006, potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii.
Numărul de bovine va înregistra de asemenea un avans destul de redus în acest an, de la 2,93 de milioane de capete la 2,95 milioane.
Anul agricol slab a avut influenţe negative şi asupra inflaţiei şi creşterii economice.
Preţurile la alimente au urcat lună de lună, contribuind la creşterea inflanţiei. În august, seceta a triplat rimtul de creştere a preţurilor, iar inflaţia anuală a urcat la aproape 5%. Preţurile la pâine, produse de franzelărie şi specialităţi au urcat cu 3,44% în august , în timp ce, din categoria legumelor, fasolea boabe şi alte leguminoase au avut cel mai important avans, de 9,55%. Legumele s-au scumpit din nou şi în septembrie, când avansul a fost de 2,66%, iar preţul pâinii a urcat cu 1,75%.
La sfârşitul lunii octombrie inflaţia anuală a urcat la 6,84%, nivelul maxim atins din luna iunie a anului trecut, în principal din cauza scumpirilor la alimente. Scumpiri mai importante s-au înregistrat la ulei - 11,7%, mălai - 3,62%, iar preţul pâinii a continuat să urce, cu 0,88%.
Cea mai recentă statistică privind inflaţia, din luna noimebrie, arată că preţurile de consum au crescut cu 0,93% în noiembrie, astfel că inflaţia anuală s-a situat la 6,67%, fiind înregistrate din nou scumpiri ale alimentelor.
În ceea ce priveşte contribuţia agriculturii la Produsul Intern Brut (PIB), aceasta a fost de asemenea afectată de secetă. În trimestrul al doilea agricultura a avut cea mai importantă contribuţie negativă la formarea PIB, raportând o scădere de 10,9%, în timp ce la nouă luni sectorul construcţiilor a depăşit pentru prima dată ponderea deţinută de agricultură în formarea PIB. Agricultura a micşorat dinamica PIB cu 1,2 puncte, în primele nouă luni.
