Manifestări dedicate maestrului Ion Irimescu, la Fălticeni

Fălticenenii au marcat luni, 27 februarie, împlinirea a 120 ani de la naşterea artistului plastic Ion Irimescu. Cu acest prilej, Consiliul Local, Primăria Fălticeni, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” au organizat în Sala „Pictor Aurel Băeşu”, din incinta Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, manifestarea cultural-artistică „Ion Irimescu 120”. 

Activităţile au început la ora 8,00, în Sala „Pictor Aurel Băeşu”, cu atelierele de creaţie - pictură şi modelaj - dedicate operei maestrului Ion Irimescu. Desenele şi sculptura marelui artist au fost surse de inspiraţie pentru artiştii în devenire de la Şcoala Gimnazială „Ion Irimescu” din Fălticeni, îndrumaţi de profesoara Oana Cepoi, şi care au primit sprijin în realizarea lucrărilor de la angajaţii Muzeului de Artă „Ion Irimescu”. Temele preferate de copii au fost maternitatea, miturile și muzica.

Slujbă de pomenire a „Patriarhului artelor româneşti”

În prima parte a zilei, la Biserica „Sf. Voievozi” din Oprişeni, singura biserică pictată de maestrul Ion Irimescu, a avut loc slujba de pomenire a „Patriarhului artelor româneşti”. Serviciul religios a fost oficiat de preoţii Cătălin Nechiforeasa, parohul bisericii, şi Teodor Brădăţanu. La slujba de pomenire a celebrului artist au participat oficialităţile locale şi judeţene, printre care s-au numărat Vasile Tofan - vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, viceprimarul municipiului Fălticeni - Constantin Bulaicon, scriitorii Grigore Ilisei și Alexa Paşcu, Ion Băiţan şi graficianul Mihai Pânzaru PIM de la Şcoala Populară de Arte „Ion Irimescu” din Suceava, câţiva apropiaţi ai maestrului, elevi de la Şcoala Gimnazială „Ion Irimescu” şi de la Clubul Copiilor Fălticeni. După slujba parastasului, cei prezenţi s-au recules la mormântul din Cimitirul Oprişeni.

Scriitorul Grigore Ilisei a spus: „Este bine că Fălticeniul îşi aduce aminte an de an de Ion Irimescu. Din ceruri, pe chipul lui răsare un zâmbet de bucurie că noi astăzi îl cinstim, ne aducem aminte de el, şi este bucuros că şi şcoala care-i poartă numele, cu o parte din oştirea aceasta de copii, a venit aici pentru a face o reverenţă înaintea spiritului său în locul acesta unde el s-a înzidit, la locul său de veci pe care l-a împodobit cu o frumoasă lucrare de artă. Aducându-ne aminte îl aducem printre noi, cei de azi, şi răsplătim gestul lui foarte generos”.

Un model al longevităţii

În sala de festivităţi „Pictor Aurel Băeşu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, în faţa puţinilor spectatori, Răzvan Atanasiu, directorul Muzeului de Artă din Fălticeni, a prezentat pe scurt biografia maestrului Ion Irimescu, iar viceprimarul Constantin Bulaicon a vorbit despre dragostea pe care a avut-o faţă de locurile natale al doilea artist român (după Cella Delavrancea), căruia Academia Română i-a sărbătorit centenarul în viaţă, iar vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vasile Tofan și-a adus aminte de întâlnirile avute cu Maestrul.

Viceprimarul Constantin Bulaicon a menţionat: „Ion Irimescu s-a întors în Fălticeni cu mare dragoste şi ne-a dăruit acest muzeu care reprezintă cea mai mare colecţie de autor din România şi unul dintre cele mai importante muzee din Europa.

Acest fapt ne obligă pe noi, cei de astăzi, să fim foarte atenţi şi foarte responsabili cu ceea ce se întâmplă cu această valoroasă moştenire. Este o uriaşă responsabilitate ce apasă pe umerii celor care răspundem de destinele oraşului, pentru păstrarea, dezvoltarea şi promovarea zestrei culturale de a conştientiza şi de a transmite generaţiilor tinere îndemnul şi dorinţa de a cunoaşte, de a preţui şi de a îmbogăţi cu contribuţia lor filonul spiritual existent

Cu autoritatea geniului, Maestrul reprezintă şi un model al longevităţii, titlul manifestării, <Ion Irimescu 120>, însemnând pe lângă scurgerea timpului şi faptul că Ion Irimescu trăieşte veşnic în memoria comunităţii fălticenene care-l omagiază în fiecare an”.

Vicepreşedintele CJ Vasile Tofan, în mandatul căruia a fost reabilitat şi redat circuitului cultural Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, a făcut referiri la o parte din întâlnirile pe care le-a avut cu maestrul Ion Irimescu în timpul mandatului de primar al municipiului Fălticeni. Cea care l-a marcat cel mai tare a fost vizita făcută maestrului Ion Irimescu la câteva zile de la numirea în funcţie. „Eram numit în funcţia de primar de trei zile şi profesorul Gheorghe Dăscălescu, directorul muzeului, mi-a spus că maestrul vrea să mă vadă. După prima întâlnire am fost dezamăgit pentru nu mă aşteptam la o aşa reacţie a maestrului, care se uită la mine şi îmi spune: <Tu eşti primarul cel nou? Au trecut pe aici pe la mine pe acasă (pentru că maestrul stătea în apartamentul amenajat în vecinătatea Galeriilor de Artă) toţi mai marii de la nivel de oraş până la nivel de ţară. Toţi mi-au promis că vor face ceva cu muzeul acesta şi nu au făcut nimic. Tu crezi că o să reuşeşti să faci ceva?>

Am înlemnit, am rămas mut, nu puteam să îi spun nimic pentru că la vremea respectivă nu aveam o percepţie reală a ceea ce înseamnă reabilitarea muzeului, dar mi-am propus ca o prioritate să fie reabilitarea muzeului.

Regretul meu este că atunci când am reuşit să redeschidem uşile muzeului, maestrul nu mai era în viaţă şi poate de acolo, de sus, ne iartă că nu am făcut-o la timp”, a spus Vasile Tofan.

Vasile Tofan şi-a adus aminte şi de lecţiile de desen pe care le făcea în muzeu, când era elev, sub îndrumarea profesorului Gabrel Baban, şi de aniversările maestrului.

Muzeul „Ion Irimescu”, un adevărat templu de artă

Pictorul Gabrel Baban şi scriitorii Grigore Ilisei şi Alexa Paşcu au fost cei care i-au reintrodus pe cei prezenţi în atmosfera irimesciană.

Gabrel Baban a spus: „A fost o mare încântare să cunosc mai întâi o parte din creaţia sculptorului Ion Irimescu, începând cu anul 1974, când a fost organizat Complexul Muzeal Fălticeni, la parter fiind secţia de arheologie şi la etaj 96 de sculpturi şi 119 desene. La inaugurarea muzeului, în 1975, l-am cunoscut personal pe maestrul Ion Irimescu şi m-au impresionat personalitatea, impozanţa şi eleganţa sa. În 1979, când clădirea a devenit în întregime Colecţia Ion Irimescu, a fost completată colecţia până s-a ajuns la 245 de lucrări şi 222 desene şi peste 1000 de volume şi albume de artă.

În mod treptat l-am cunoscut pe omul şi maestrul Ion Irimescu. Deschiderea pentru comunicare, căldura sufletească, simţul umorului, înțelepciunea cu care era înzestrat m-au captat, m-au făcut să îi caut prezenţa cât mai des, în măsura politeţii, respectului şi să nu fiu niciodată agasant.

Fiind profesor de arte vizuale şi preocupat de educaţia estetică pe care o remarca şi dl Tofan, am alocat un mare număr de ore printre operele de artă ale maestrului Ion Irimescu. Mai mult decât atât, lucrarea mea de gradul I a avut ca temă <Colecţia de sculptură Ion Irimescu, loc de întâlnire a elevilor cu opera de artă>. În acest fel am putut să cunosc mai profund varietatea genurilor şi tematica amplă a operelor sculptorului, procedeele artistice şi tehnice, bogăţia soluţionărilor compoziţionale, particularităţile elementelor de limbaj folosite de maestru.

Faptul că minunatele lucrări de artă ale maestrului Ion Irimescu au fost aşezate în sălile muzeului după indicaţia autorului a determinat ca frumoasa clădire în care se află colecţia să devină un adevărat templu de artă”.

Gabrel Baban a vorbit şi despre lucrările de artă şi cele de for public realizate de sculptorul Ion Irimescu şi care se găsesc în mai multe localităţi din ţară

Muzeul este ca o biserică

Scriitorul Alexa Paşcu şi-a început discursul pornind de la un material scris în anul 2017, intitulat „O posibilă erată”, care se referă la volumul „Arta Românească de la origini până în prezent”, autor Vasile Florea, apărută la editura Litera în noiembrie 2016, volum în care maestrului Ion Irimescu îi sunt alocate doar câteva rânduri.

„Iubitor de artă, de cultură, trăitor al oraşului Fălticeni şi cunoscător al activităţii maestrului Ion Irimescu, m-am arătat interesat de această carte. Mare mi-a fost surpriza în Capitolul Artă modernă şi în Capitolul Artă contemporană să găsesc referiri la maestrul Ion Irimescu doar în două fraze foarte scurte. Curios, se reeditează cartea şi de această dată se reiau la Ion Irimescu aceleași fraze şi dispare fotografia <Fata cu clepsidră>, care deschidea capitolul de Artă contemporană, fapt ce poate aduce mâhnire nu numai unui fălticenean, ci şi tuturor celor care îi cunosc opera”, a precizat Alexa Paşcu.

Publicistul Alexa Paşcu s-a referit şi la necesitatea ca autorităţile locale, judeţene şi cele naţionale să sprijine cultura în general şi muzeele în mod special.

„Trebuie să fim ajutaţi. Muzeul este ca o biserică şi dacă biserica stă închisă enoriaşii nu vin la ea. Prin urmare, rugămintea mea este ca Muzeul de Artă <Ion Irimescu> să fie deschis sâmbăta şi duminica”, a spus Alexa Paşcu.

Personalitatea maestrului, evocată de scriitorul Grigore Ilisei

Fire practică, scriitorul Grigore Ilisei a reuşit să realizeze o evocare a celui sărbătorit, ca element de contrast faţă de cele prezentate până în acel moment. Distinsul om de litere şi-a amintit despre interviurile realizate cu Ion Irimescu.

„Am urmărit traseul lui Ion Irimescu din 1975. An de an mă întâlneam cu el, am făcut interviuri, am scris, şi după 1990, când aveam şi echipă de filmare, am făcut mai multe filme cu Ion Irimescu.

Irimescu are locul său în istoria sculpturii româneşti, este un artist format de unul dintre marii creatori în arta sculpturală, Dimitrie Paciurea, poate de aceeaşi însemnătate şi aceeaşi forţă creatoare cu a lui Constantin Brâncuşi. Numai că fiecare are steaua lui norocoasă. Pe de o parte Brâncuşi s-a înscris pe o traiectorie care i-a fost foarte favorabilă, s-a integrat în cultura franceză şi în felul acesta a devenit universal şi a revoluţionat limbajul artistic universal, ducând în primul rând substanţa spirituală a spaţiului acesta ortodox răsăritean în capital luminilor care era Parisul.

Ion Irimescu este un diamant cu foarte multe faţete. Este un portretist excepțional, este un componist excepțional. Uitaţi-vă în câte ipostaze găsim şi ce mesaj metaforic expandează din ciclul lui cu muzica, care este sublim, sau maternitatea şi aşa mai departe.

Important este că ne aducem aminte de acest important artist şi datoria principală o are oraşul Fălticeni, pentru care Ion Irimescu a făcut un gest de o mare generozitate şi a dăruit o comoară pe care o avem aici”, a precizat Grigore Ilisei.

„O viaţă de om aşa cum a fost”

La finalul întâlnirii de la Fălticeni, graficianul Mihai Pânzaru PIM, „glasul” Şcolii de Arte „Ion Irimescu” din Suceava, și profesorul Ion Băiţan au vorbit despre Concursul naţional de artă plastică organizat în memoria marelui artist Ion Irimescu şi care are ca scop promovarea şi afirmarea valorilor autentice, creaţiilor plastice ale elevilor şcolilor de arte din ţară.

Înainte de momentul muzical susţinut de profesorii la Şcoala Populară de Arte „Ion Irimescu” din Suceava, Cătălin Sârbu – clape şi Silviu Irimesei – saxofon, a fost prezentat filmul „O viaţă de om aşa cum a fost”, realizat de scriitorul Grigore Ilisei, documentar al cărui titlu pleacă de la volumul cu acelaşi titlu al lui Nicolae Iorga şi în care Ion Irimescu îşi povesteşte o mică parte din viaţă. Este filmat în atelierul din strada Pangratti din Bucureşti şi la muzeul din Fălticeni înainte de restaurare.