„Calea lui Dracula”, cel mai lung muzeu în aer liber din lume, îşi conturează profilul

Scriitorul şi publicistul Ion Drăguşanul, care, cu ceva timp în urmă, a propus realizarea în Bucovina a celui mai lung muzeu de sculptură în aer liber din lume, intitulat „Calea lui Dracula”, a întocmit argumentarea istorică şi cosmogonică pentru acest amplu proiect (care s-ar întinde între Reuseni şi Pasul Tihuţa) şi a identificat sculptorii şi locaţia pentru tabăra de sculptură în care se vor executa lucrările.

Exploatarea brandului Dracula ar aduce beneficii întregii zone

Muzeul de sculptură monumentală, care ar fi, cu siguranţă, cel mai lung muzeu în aer liber din lume, va face ca Bucovina să fie mult mai vizibilă, iar exploatarea brandului Dracula (atât de rezonant în străinătate) ar aduce beneficii întregii zone.

Voievozii Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare sunt cele două efigii care trebuie să marcheze acest traseu turistic prin Bucovina.

Ion Drăguşanul susţine că pentru valorificarea mitului lui Vlad Ţepeş în Bucovina, simultan cu legenda lui Ştefan cel Mare, există câteva posibilități conceptuale: cea monumentală (cu desfășurări de elemente ale simbolisticii sacre româneşti), cea statuară (cu lucrări de sculptură aproape clasice, amplasate doar în localităţi) şi cea mixtă (combinând în cadrul fiecărei lucrări monumentale elementele stilizate cu cele clasice şi alternând genurile de lucrări).

Pentru anul în curs, proiectul vizează realizarea a zece monumente

Pentru anul în curs, proiectul vizează realizarea a zece monumente, din cele cca. 40 care vor fi amplasate pe un itinerariu de aproximativ 200 de km. Sugestiile simbolice pentru cele zece lucrări sunt: „Moartea ciobanului mioritic” (care trebuie valorificată la Reuseni, acolo unde a fost ucis Bogdan al II-lea), „Fârtaţii” (tema lucrării de la Suceava, în care chipurile celor doi juni - viitori voievozi vor fi redate într-o formulă monolitică), „Trisfetitele” sau „Cei Trei Crai” (lucrare amplasată la ieşirea din judeţul Suceava, înspre Tihuţa, descifrabilă ca despărțire de spiritele locurilor), „Fata de împărat cu cobiliţă” (Zeiţa Vetrei, întâlnită drept Uţa, în legendele despre Dragoş, care le iese în cale lui Vlad şi lui Ştefan), „Hora” (lucrare destinată dealului de la Horodniceni, unde se intenţionează o dezvoltare asemănătoare celei de la Stonehenge), „Capra cu trei iezi” (motiv pentru dezvoltarea simbolisticii măştilor bucovinene, care poate fi montată la Gura Humorului).

Acestor lucrări li s-ar adăuga „Balaurul” (sau constelaţia Draco, care se pretează ca monument pentru pasul Mestecăniş), „Ciobanul cu oile” (tema pentru micul deal de dincoace de podul de peste Moldova, de la Câmpulung Moldovenesc), „Corbul” (cu simbolistica pericolului morţii, amplasat la Bosanci, sau după Ipoteşti, acolo unde cei doi prinţi, care plecau la nuntă, l-au întâlnit pe singurul supravieţuitor dintre credincioşii lui Bogdan şi s-au întors din drum) şi „Arcaşul” (cu simbolistica urmăririi fugarilor, amplasat pe la Capu Codrului, sau la Berchişeşti).

Sculptorii vor lucra sub coordonarea artistului plastic Cezar Popescu

Din aceste prime zece monumente, nouă vor fi făcute din buşteni de fag verde, iar al zecelea (cel de la Horodniceni) va fi executat din trunchiuri de brad.

Fiind vorba de o cale monumentală, destinată Bucovinei, sculptorii vor fi, fără excepţie, bucovineni, şi vor lucra sub coordonarea artistului plastic profesionist Cezar Popescu.

Locaţia taberei de sculptură va fi în incinta Muzeului Satului Bucovinean, unde localnicii şi turiştii vor avea posibilitatea să asiste la realizarea lucrărilor.

„Mitul lui Dracula - spune Ion Drăguşanul - considerat pe nedrept luciferic, poate fi folosit în judeţul Suceava într-o desfăşurare de sculpturi, care să dea expresie şi adevărului istoric şi binomului mit-legendă, dar şi cosmogoniei populare româneşti, care stă la baza miturilor noastre”.