Procurorul a cerut pedepse cu executare pentru toată lumea, avocaţii merg pe achitare sau condamnări cu suspendare

La mai bine de trei ani de la descinderile care au avut loc în Punctul de Trecere a Frontierei Siret, dosarul în care sunt incriminați 62 de poliţişti de frontieră, în frunte cu comisarul-şef Aurel Anea, şi patru lucrători vamali a ajuns la final la Curtea de Apel Suceava.

Ieri, timp de mai bine de şase ore, procurorul de caz şi avocaţii celor 66 de oameni trimişi în judecată pentru infracţiuni de corupţie au prezentat concluziile finale.

A fost un adevărat maraton al argumentelor juridice, dar care se va prelungi şi astăzi, când sunt așteptați cu pledoariile finale doi dintre avocaţii care au absentat ieri, dar şi inculpaţii care vor avea dreptul la ultimul cuvânt.

Primul care a vorbit a fost reprezentantul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Procurorul de caz a cerut condamnări cu executarea în penitenciar pentru toţi cei 66 de inculpaţi, inclusiv pentru cei care şi-au recunoscut faptele în temeiul articolului 320, indice 1, din fostul Cod de Procedură Penală.

„Faptele sunt pe deplin dovedite de probele existente la dosar. Au fost esenţiale investigaţiile agenţilor sub acoperire, care au reuşit să dovedească vinovăţia inculpaţilor. În concluzie, solicităm condamnarea inculpaţilor într-o formă privativă de libertate şi menţinerea măsurilor asigurătorii instituite în cazul fiecărei persoane în parte, plus plata cheltuielilor de judecată”, a fost cererea procurorului de caz.

Ce au cerut avocaţii

De cealaltă parte, avocaţii inculpaţilor au încercat să convingă instanţa de judecată că totul a fost o instigare din partea anchetatorilor sub acoperire, iar probele din dosar sunt mult prea subţiri pentru a justifica pedepsele cerute de procuror.

„Din punct de vedere procedural, investigatorul sub acoperire trebuia să se conformeze în mod necesar limitelor şi autorizării date de către procuror. În mod evident, acest investigator sub acoperire nu avea posibilitatea de a solicita sau de a primi bani sau alte foloase materiale în scopul obţinerii de eventuale probe. În mod evident, rezultă cu claritate din probele existente în cuprinsul dosarului, inclusiv din înregistrări ambientale, faptul că, în debutul activităţii sale, investigatorul Mădălin Ionescu a cerut în mod direct ca politiştii din subordinea sa să perceapă anumite sume de bani de la participanţii la trafic şi, de asemenea, ca o parte din aceste sume de bani să-i fie remise lui în mod direct de către poliţiştii de frontieră care coordonau activităţile ce se desfăşurau în PTF Siret”, a arătat Marius Rădăcină, unul dintre avocaţii implicaţi în acest dosar.

Lidia Vargan, un alt apărător al unora dintre inculpaţi, a cerut schimbarea încadrării juridice din grup infracţional organizat în infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, pentru care a cerut achitarea ca urmare a dezincriminării faptei de către Noul Cod de Procedură Penală.

De asemenea, o altă cerere a avocatului Lidia Vargan a fost de schimbare a încadrării juridice din luare de mită în primire de foloase necuvenite, infracţiune pentru care cele mai multe fapte nu ar fi dovedite şi ca urmare se impune achitarea, iar acolo unde s-a dovedit această infracţiune să se meargă pe condamnări cu suspendare.

Apărătorii nu sunt de acord nici cu sumele imputate clienţilor lor

Nici în ceea ce priveşte sumele de bani pe care poliţiştii de frontieră şi vameşii ar trebui să le plătească drept despăgubiri avocaţii nu au fost de acord.

Principala nemulţumire este legată de faptul că cei 66 de oameni au fost filmaţi doar câteva zile în luna decembrie 2010, iar procurorii DNA le-au imputat sume de bani încasate în perioada septembrie - decembrie 2010.

„Trebuie determinate din punct de vedere faptic numărul exact al actelor materiale săvârşite de fiecare inculpat şi, de asemenea, cuantumul sumelor primite de fiecare inculpat atât pe fiecare act material, cât şi global, ca efect total al presupusei activităţi infracţionale. Mai mult decât atât, toate aceste chestiuni trebuie probate în mod cert şi lipsit de echivoc”, a arătat avocatul Marius Rădăcină.

Cine sunt cei 66 de inculpaţi

Lista celor 66 de inculpaţi este deschisă de comisarul-şef Aurel Anea, fostul şef al Punctului de Trecere a Frontierei Siret. Acesta este acuzat de luare de mită în formă continuată şi constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracţional organizat. Ceilalţi 61 de poliţişti de frontieră care îşi vor afla pedepsele în câteva săptămâni sunt: agent principal Cătălin Dumitru Zebreniuc, din Siret, agent-şef Constantin Gheorghe Lavric, din comuna Frătăuţii Vechi, agent principal Fănel Florin Rădăcină, din municipiul Rădăuţi, agent principal Radu Lucanu, din municipiul Suceava, agent principal Vasile Adrian Bălici, din Vicovu de Sus, agent principal Cristinel Ţiprigan, din municipiul Rădăuţi, agent principal Adrian Petru Mudrac, din comuna Mihăileni, agent-şef adjunct Adrian Holcă, din comuna Pătrăuţi, agent principal Daniel Grigoraş, din municipiul Rădăuţi, agent Vasile-Ovidiu Sasu, din municipiul Suceava, agent-şef principal Constantin Doru Andrişan, din municipiul Suceava, agent Elena Cozminiuc, din municipiul Rădăuţi, agent-şef Toader Ilieşi, din municipiul Suceava, agent-şef Cristian Filipoaia, din municipiul Suceava, agent principal Florin Constantin Matei, din municipiul Suceava, agent Andrei Ciobanu, din municipiul Suceava, agent-şef adjunct Mihaela Elena Cosic, din municipiul Rădăuţi, agent principal Virgil Jităriuc, din municipiul Rădăuţi, agent-şef Ilie Cozmei, din Siret, agent-şef Florin Sticleţ, din municipiul Rădăuţi, agent principal Cristian –Teodor Nicolovici, din municipiul Rădăuţi, agent-şef principal Marcel Coroi, din Măriţei-comuna Dărmăneşti, agent principal Daniel Barbă, din municipiul Rădăuţi, agent-şef Manuel –Eugen Costache, din municipiul Rădăuţi, agent-şef adjunct Dănuţ-Dumitru Neagu, agent Adrian Ionuţ Grosu, din municipiul Suceava, agent principal George Jacotă, din comuna Frătăuţii Noi, agent George Slevoacă, din comuna Cacica, agent Traian Constantin Hai, din municipiul Suceava, agent-şef principal Luchian Alexandru Posmangiu, din municipiul Suceava, agent Gheorghe Neamţu, din municipiul Fălticeni, agent-şef Rodica Nichiforiuc, din municipiul Rădăuţi, agent-şef principal Romis Vasile Luchean, din comuna Dorneşti, agent principal Gheorghe Alin Pavlovici, din Siret, agent-şef Ilie Zahariuc, din Siret, agent Silviu Georgică Pomohaci, din comuna Şcheia, subinspector Bogdan Constantin Rurac, din municipiul Suceava, agent-şef principal Viorel Ruşte, din municipiul Rădăuţi, agent principal Ramona Costiuc, din Siret, agent principal Lucian Ştefan Pintilii, din municipiul Fălticeni, agent Elena Anca Agapi, din Siret, agent-şef Florin Constantin Lupu, din Siret, agent-şef principal Sorin Doru Strugar, agent Daniela Căpăţână, din municipiul Rădăuţi, agent principal Valentina - Ioana Sauciuc, din comuna Şcheia, agent Iulian Radu, din municipiul Suceava, agent-şef Mihai Doru Tocilă, din Siret, agent-şef adjunct Sorin Sumanaru, din municipiul Suceava, agent-şef adjunct Vasile Secrier, din municipiul Rădăuţi, Ionel Marinel Gâză, din Plopeni, agent Alina Olivia Mandiuc, din Siret, agent principal Adrian Iuga, din Baineţ-comuna Muşeniţa, agent principal Loghin Daniel Timoci, din Siret, agent George Bogdan Ungureanu, din Siret, Virgil Florin Buliga, din Rădăuţi, Dorel Vasile Chirilă, din Rădăuţi, Percec Vasile Cristinel Simota, din Rădăuţi, Vasile Hriţuc, din Rădăuţi, Mihaela Neamţu, din Fălticeni, Florin Păvăloaia şi Florin Dan Macovei.

Cei patru vameşi trimişi în judecată în acest dosar sunt Sorin Constantin Şcladan, din Suceava, Nicu Cezar Schipor, din Siret, Lazăr Ungureanu, din municipiul Suceava, Simion Coroliuc, din Siret, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de dare de mită, în formă continuată.

Trebuie spus că o parte dintre inculpaţi şi-au dat demisia din sistem, alţii au ieşit la pensie, iar o parte dintre ei încă lucrează în cadrul Poliţiei de Frontieră cu anumite restricţii pe linie de muncă.

DNA a estimat prejudiciul la 900.000 de euro

„În sarcina inculpaţilor s-au reţinut infracţiuni de luare de mită, dare de mită în formă continuată şi constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracţional organizat”, se arată în rechizitoriul de trimitere în judecată.

Potrivit rechizitoriului DNA, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011, cei 62 de poliţişti de frontieră de la PTF Siret au pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, suma totală de 3.643.513 lei (circa 900.000 de euro) şi alte bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera, în scopul de a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu privind controlul la frontieră şi a le permite introducerea în România a unor bunuri (în general ţigări din Ucraina) peste limita legală admisă.

„Concret, lucrătorii poliţiei de frontieră au primit, au acceptat sau au pretins bani pentru simpla verificare a documentelor de călătorie sau de transport, pentru a tolera nereguli privind aceste documente, pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor şi trecerea, într-un timp scurt, prin PTF Siret, dar, în special, pentru a trece cu vederea introducerea în ţară a unor bunuri accizabile, mai ales ţigări, dar şi motorină sau băuturi alcoolice, fără respectarea dispoziţiilor legale privind regimul vamal. Banii colectaţi de la cetăţenii care tranzitau punctul de frontieră erau ascunşi în diverse locuri din incinta PTF Siret, mai ales în mobilierul Laboratorului criminalistic, iar la finalul turei erau împărţiţi conform unor cote stabilite, fiecare primind, prin redistribuire, o parte din mita încasată în cursul turei (cuprinsă între 8.000 de lei şi 25.000 de lei), în funcţie de riscul asumat şi de „încasările” realizate. Sume de bani din mită reveneau şi şefilor de grupă, de tură, precum şi şefului PTF Siret, Anea Aurel, cei care fie coordonau, fie îngăduiau activitatea infracţională amintită.

Conform înţelegerii, infracţiunile de corupţie au fost săvârşite prin contribuţii diferite, în funcţie de repartizarea lunară pe grupe (corespunzătoare turelor de lucru), precum şi în funcţie de repartizarea zilnică pe posturile punctului de control trafic”, se arată în actul de sesizare al Curţii de Apel Suceava. Procurorii spun că modul de operare devenise un „şablon infracţional”, ceea ce denotă că era vorba de un proces elaborat şi repetat.