500 de ani de tipar armean şi 500 de ani de la ctitorirea bisericii Mănăstirii Hagigadar

Capitala Armeniei, Erevan, a preluat oficial, de la capitala Argentinei, Buenos Aires, în ziua de 23 aprilie a.c., când s-a sărbătorit Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor, calitatea de Capitală Mondială a Cărţii, marcând astfel 500 de ani de tipar armean.

Scrierile în care s-a utilizat alfabetul armean inventat de Mastot au început să fie tipărite la Veneţia, din anul 1512, când armeanul Hakob, care îşi alesese cu umilinţă pseudonimul Meghabard (Păcătosul), a scos de sub tipar cartea de rugăciuni intitulată „Urbatagirk” (124 de pagini, din care 24 tipărite în culori).

Anul 1512 este şi anul în care se împlineşte jumătate de mileniu de la ctitorirea bisericii Mănăstirii Hagigadar, biserica de pe dealul lui Bulai din apropierea Sucevei, lăcaş închinat Sfintei Fecioare Maria.

O frumoasă coincidenţă aniversară pe care comunitatea armeană din România a înscris-o în calendarul sărbătorilor din acest an.

Lăcaşul de cult din comuna Moara, unul dintre locurile de pelerinaj ale credincioşilor ortodocşi întru împlinirea dorinţelor, în care se celebrează liturghia de trei ori pe an (Adormirea Maicii Domnului, Schimbarea la Faţă, Sfinţii Ioachim şi Ana), va fi în această vară scena unei mari sărbători.