Târgul Meşterilor Populari, din Muzeul Satului Bucovinean

Cea de-a XV-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari, manifestare tradiţională organizată sub egida Consiliului Judeţean Suceava de Secţia de Etnografie a Complexului Muzeal Bucovina, s-a deschis sâmbătă, în preziua intrării în luna lui Gustar, în incinta Muzeului Satului Bucovinean de pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei.

70 de meşteri populari şi artizani din mai multe zone etnografice ale ţării

Organizatorii au invitat în acest an cca. 70 de meşteri populari şi artizani din mai multe zone etnografice ale ţării care şi-au etalat produsele pe standurile şi mesele de expunere înşiruite de o parte şi de alta a aleii care străbate muzeul în aer liber.

Au fost reprezentate principalele meşteşuguri tradiţionale ca ţesutul, brodatul, împletitul din fibre vegetale, olăritul, încondeiatul ouălor, prelucrarea lemnului, pictura de icoane pe lemn şi pe sticlă, dar au fost etalate şi produse manufacturate situate la graniţa dintre artă şi meşteşug, produse care s-au impus prin originalitate, diversitate şi măiestrie în execuţie.

„Lingura mărturisitorilor de artă tradiţională românească”

Întâmpinându-şi vizitatorii de la intrare cu o gamă bogată de ţesături şi cusături tradiţionale, cu costume populare bucovinene din zona Mănăstirii Humorului, realizate de Eleonora Lommer şi Veronica Hojbotă, alături de care îşi prezenta produsele meşterul cioplitor Florin Cramariuc, starostele meşteşugarilor bucovineni (preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovina), târgul de la Suceava a constituit prilejul prezentării celei dintâi „Linguri a mărturisitorilor de artă tradiţională românească”.

Lingura, pe care alături de semnăturile organizatorilor manifestării (în frunte cu directorul general al CMB, Constantin-Emil Ursu) au avut dreptul să-şi treacă numele numai meşterii populari autentici, „mărturisitori ai tradiţiei”, aşa cum a întărit starostele Florin Cramariuc, este ca o pagină de cronică păstrătoare a numelor celor care respectă tradiţia şi meşteşugul.

De la linguri de lemn, la piese de mobilier rustic

Prelucrarea lemnului era reprezentată şi de fraţii Nucu şi Codrin Benţa, din Fălticeni, care ofereau publicului de la linguri, la piese de mobilier rustic, lăzi de zestre (400 lei), blidare (200 lei), mese şi scaune (300 lei) sau, ca piesă absolut remarcabilă, un jilţ cioplit dintr-un trunchi de nuc (2.000 lei).

La extremitatea aleii, în celălalt capăt al târgului, suceveanul Valentin Tipa şi-a diversificat producţia de la prelucrarea artistică a lemnului (căuşe şi linguri,  vârtelniţe, blidare, cufere sau o masă cu două scaune, din lemn de tei, la preţul de 900 lei), la tablouri pictate în culori de ulei, naturi statice şi peisaje cu preţuri cuprinse între 100 şi 180 lei, în funcţie de mărimea lucrării.

Pictori şi iconari

Cu lucrări de pictură apropiate de arta naivă era prezent şi suceveanul Iulian Dziubinschi, iar concitadinul Iosif Csukat conferea picturii valenţe originale prin plachetele sale decorative realizate din lemn „îmbrăcat” în straturi de gleturi cu aspect de ceramică.

Iconarii constituiau o prezenţă aparte, de la vestitul Ioan Pop din Zalău, care pictează în ulei pe sticlă realizând câmpurile de fundal din foiţă de aur şi de argint (cu preţuri cuprinse între 50 şi 400 lei), la botoşănenii (din Săveni) Cristina şi Neculai Turiceanu, care pictează compoziţii biblice cu multe personaje, pe care le încadrează într-un chenar ornamental executat cu multă migală (100 - 700 lei), sau la artistul plastic Liviu Şoptelea, iscusit pictor iconar pe sticlă sau pe suport de lemn (50 - 350 lei).

Ceramişti

Alături de ceramiştii din Horezu (Ana Bâscu) sau din Corund (Balasz Sandor), care s-au remarcat prin diversitatea pieselor şi prin paleta cromatică specifică, o notă aparte a făcut Mihai Bulancea, din Iaşi, cu vase din argilă de mici dimensiuni, unele decorate în relief cu motive colorate cu pigmenţi naturali, cu denumiri ca „Romaniţe”, „Paşi pierduţi”, „Flori de câmp”, „Scara moldovenească”, „Dinţi de lup” sau „Doar pentru doi prieteni”. Cu piese ceramice realizate manual din argilă de Potigrafu, care perpetuează formele şi motivele cucuteniene, au venit de la Roşiorii de Vede Elena-Nicoleta şi Ion Mitroi, iar meşterul sticlar Dan Bordeaianu, din Bucecea, etala o gamă variată de piese de sticlărie multicoloră.

Împletituri din papură, turtă dulce, covoare cu motive moldoveneşti şi curele din piele

Szekely Marton, din Bistriţa, era singurul ofertant de împletituri utilitare din papură, de la pălării şi papuci de casă, la coşuri cu forme şi mărimi diferite, iar tizul preşedintelui comunist al României, Nicolae Ceauşescu, din Curtea de Argeş, etala, învelite în celofan, forme glazurate de turtă dulce.

Iulian Mihalachi, din Bălţăteşti - Neamţ, proprietarul unui mic atelier de ţesut covoare, îşi expunea marfa, covoare (600-700 lei), lăicere (150-180 lei) şi carpete din lână, decorate cu motive moldoveneşti preluate de pe scoarţele vechi, iar ieşenii Constantin şi Eugenia Vasiliu (însoţiţi de căţeluşa Puşa) - care-au ridicat aidoma vechilor meşteri breslaşi steagul lor de meseriaşi - prezentau confecţii din piele, curele şi chimire din piele, dar şi centuri late, călugăreşti, poansonate cu marca lor proprie.

*

Târgul, care a fost vizitat la deschidere de preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, şi vicepreşedintele Vasile Ilie, a avut un flux permanent de vizitatori, biletul de intrare fiind doar de 1,5 lei. În fiecare din cele două zile, pe scena în aer liber din incinta Muzeului Satului Bucovinean, au evoluat interpreţi şi fanfare de muzică populară.