În sălile de la parterul Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina s-a deschis ieri, la ora 11:00, expoziţia cu genericul „Suceava - 620 de ani de la atestare (18 august 1388 - 18 august 2008)”.

 

Un prilej de rememorare a trecutului urbei

Expoziţia este dedicată - aşa cum indică şi titlul - împlinirii a 620 de ani de la atestarea documentară a localităţii (la 18 august 1388, catolicosul armenilor, Theodoros al II-lea, menţionează într-un document Suceava ca aşezare urbană). Expoziţia prezintă publicului, într-o desfăşurare secvenţială, pe epoci şi perioade de evoluţie, din evul mediu până în epoca modernă şi contemporană, piese arheologice, documente originale, fotografii, hărţi, planşe cu relevee arhitectonice precum şi diverse obiecte care se circumscriu activităţilor economice, sociale şi politice ale urbei.

Realizată de un colectiv de istorici şi muzeografi coordonat de directorul general adjunct Ioan Mareş, expoziţia, la vernisajul căreia a participat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Vasile Ilie, constituie un prilej de rememorare a trecutului Sucevei.

 

Un fragment de frescă, o străbunică a frescelor de la Voroneţ, Moldoviţa sau Probota

Arheologul dr. Paraschiva Victoria Batariuc a semnalat o premieră expoziţională, atrăgând atenţia asupra unui fragment de frescă de la Biserica Sf. Gheorghe (Mirăuţi), din sec. al XIV-lea, „unul dintre cele mai vechi fragmente de acest fel”, frescă pe care o putem considera ca fiind o „străbunică” a celor de la Voroneţ, Moldoviţa sau Probota.

Alături de acest fragment de frescă mai pot fi văzute, ca exponate de interes, o pălărie bărbătească şi o legătură de ochi (descoperite în mormintele cercetate la Biserica Sf. Gheorghe Mirăuţi), cahle - din sec. al XV-lea - provenind din locuinţe orăşeneşti sau de la Curtea Domnească, podoabe şi piese de port, câteva din primele monede moldoveneşti din anii de domnie ai lui Petru I Muşat, diverse unelte din fier precum şi vase ceramice, între care şi piese de import aduse din Orient.

 

„Suceava, încotro?”

Un alt segment de expoziţie prezintă o serie de documente (cum este pergamentul cu blazonul familiei Prunkul, emis de administraţia galiţiană în anul 1849), hărţi şi albume cu fotografii, sigilii din perioada habsburgică a Sucevei, dar şi câteva obiecte de epocă: un samovar şi o lampă cu petrol din alamă, o balanţă farmaceutică sau o veche maşină de scris „Adler”.

Istoricul Mihai Căruntu, care a făcut referire la Suceava modernă (ce şi-a definit profilul urban în perioada în care primar al oraşului a fost Franz cavaler Des Loges), a reliefat că oraşul a fost văduvit de o serie de imobile care se înscriau în patrimoniul arhitectonic, „patrimoniu care este şi astăzi în pericol”.

„Care va fi viitorul Sucevei, cum se va dezvolta oraşul, este acum greu de precizat”, a subliniat el formulând în încheiere o întrebare la care a subscris şi directorul general Constantin-Emil Ursu: „Suceava, încotro?”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Suceava - 620 de ani de la atestare”.

Comentarii