După cinci ani de existenţă, Festivalul Naţional al Păstrăvului reprezintă un brand pentru Bucovina, pentru Ciocăneşti. Mii de turişti din ţară, dar şi din străinătate, în principal din Germania, Elveţia, Spania, Italia, Japonia, au venit în cele trei zile de desfăşurare a festivalului în comuna suceveană Ciocăneşti pentru a participa la a şasea ediţie a Festivalului Păstrăvului.

Dacă în anii trecuţi festivalul se desfăşura sub deviza „Să facem din Bistriţa Aurie, Casa Păstrăvului”, în anul 2008, alături de aceasta s-a adăugat „Să facem turism activ în Ciocăneşti, Bucovina!”.

Festivalul organizat de Primăria şi Consiliul Local Ciocăneşti, Consiliul Judeţean Suceava şi ANTREC Bucovina a început vineri, 15 august, cu „Chematu’ la hram cu doba”, care este un obicei străvechi prin care se anunţă în fiecare an evenimentele deosebite din comunitate cum sunt Festivalul Naţional al păstrăvului, Festivalul Naţional al ouălor încondeiate, Festivalul obiceiurilor de iarnă.

După chematu’ cu doba, locuitorii comunei au participat la Sfânta Liturghie de la biserica „Adormirea Maicii Domnului”, după slujbă fiind vizitate de turişti, invitaţi, concurenţi şi oficialii prezenţi, Muzeul Naţional al ouălor încondeiate, Expoziţia etnografică Ciocăneşti şi Muzeul etnografic „Biserica Botoş”.

Portul popular tradiţional a fost prezentat turiştilor în cadrul unei parade a portului popular, iar întâmpinarea lui Bogdan I şi nunta cu frumoasa Bistricioara au constituit momente unice pentru cei veniţi de peste hotare.

 

Cel mai mare borş de păstrăv

Pentru a păstra tradiţia din 2007, la hram au fost invitaţi toţi oamenii aflaţi în Ciocăneşti, fie ei turişti sau localnici, pentru prânz fiind pregătit de doamna Olguţa Mihalciuc, împreună cu câteva gospodine renumite din localitate, „cel mai mare borş de păstrăv şi cea mai mare mămăligă”.

Pentru prepararea borşului de peşte într-un vas de peste 250 de litri a fost introdus aproape 100 de kilograme de peşte, pus la dispoziţie de Direcţia Silvică Suceava.

Câţiva angajaţi ai primăriei împreună cu cei de la Ocolul Silvic Iacobeni au pregătit o mămăligă din peste 70 de kilograme de mălai, apă şi sare pe care au răsturnat-o pe un fund cu diametrul de trei metri, peste 1.000 de persoane degustând borşul de peşte.

Mămăliga uriaşă şi borşul de păstrăv au fost un prim punct de atracţie al zilei pentru turişti. După amiază, pe stadionul din Ciocăneşti au evoluat Ansamblurile folclorice Mugurelul din Dorohoi, Săpânţana din Săpânţa, Brăduţul din Frumosu, Ruguţu din Botiza, Voievozii lui Bogdan din Bogdan Vodă şi Bistriţa Aurie din Ciocăneşti.

 

Sărbătoarea curăţeniei

„Festivalul Naţional al Păstrăvului focalizează timp de trei zile atenţia asupra Bucovinei şi a atras câteva mii de turişti, care au umplut practic toate pensiunile agroturistice şi hotelurile din zona Ciocăneşti-Vatra Dornei.

Festivalul este un bun prilej pentru turişti să petreacă sărbătoarea Sântei Mării în mijlocul naturii, la un grătar de păstrăv, înconjuraţi de muzică populară, meşteşugari şi voie bună. Avem cel mai mare borş de peşte, peste 1000 de porţii de borş de păstrăv din apele Bistriţei Aurii, avem cea mai mare mămăligă, avem preparate culinare din păstrăv. Noi nu aducem decât un omagiu păstrăvului, artei populare tradiţionale, costumului popular, gastronomiei româneşti, la Ciocăneşti organizându-se cea mai mare expoziţie cu mâncăruri din păstrăv realizate la pensiunile din zonă, din Bucovina”, a precizat primarul Gheorghe Tomoiagă.

Acesta a mai subliniat că festivalul este sărbătoarea curăţeniei, a purităţii, pentru că păstrăvul este regele apelor curate, şi de aceea, în aceste trei zile cât se află la Ciocăneşti, oaspeţii trebuie să uite de ce este rău.

 

Tradiţii reînviate

Gheorghe Tomoiagă a vorbit şi despre tradiţiile din zonă. „Mergem cu pluta pe Bistriţa Aurie pentru că vrem să punem în valoare civilizaţia lemnului în Ciocăneşti, mai fiind în viaţă 11 plutaşi autentici, iar cu sprijinul Consiliului Judeţean vrem să reluăm plutăritul pe Bistriţa în scop turistic”.

Primarul a amintit şi de o altă tradiţie din zonă, „pe care vrem să o relansăm tot pentru turişti, şi anume cernutul aurului, Institutul de Cercetări din Baia Mare confirmând existenţa Aurului pe Bistriţa Aurie”.

Gheorghe Tomoiagă a subliniat că a ales data de 15 august pentru desfăşurarea festivalului, de Sfânta Maria Mare, „deoarece această dată coincide cu hramul bisericii din Ciocăneşti, când toată lumea se îmbracă în straie de sărbătoare şi gospodarii ca toţi bucovinenii sunt bucuroşi de oaspeţi.

 

Păstrăvul „încoronat”

Păstrăvul – regele apelor de munte - a fost „încoronat” sâmbătă, când, a avut loc concursul de pescuit. Pe o vreme splendidă pentru admiratori, dar cu o temperatură prea ridicată pentru amatorii de pescuit, 20 pescari „înrăiţi” şi-au încercat norocul, cel mai bun pescar la păstrăv fiind Adrian Vlasiu care a obţinut locul I, urmat de Cătălin Costea şi Szol Gal, ocupanţii locurilor II şi III.

Conform şeful arbitrilor de la Concursul de pescuit sportiv, dr. veterinar Octavian Cubleşan, anul acesta s-au înscris 25 de concurenţi, dar din motive tehnice, provocate de inundaţii, standurile de concurs nu au putut fi decât 20.

„Metoda de capturare din mediul natural este pescuit la muscă artificială. Regulamentul prevede reţinerea numai a peştelui de dimensiune legală, 20 de centimetri la păstrăv şi 25 de centimetri la lipan. Departajarea se face pe un sistem de punctaj, care include un anumit număr de puncte pentru fiecare piesă prinsă şi în funcţie de câţi centimetri are peste dimensiunea legală, se acordă 10 puncte pentru fiecare centimetru, iar suma totală reprezintă valoarea punctajului”, detaliază Octavian Cubleşan.

 

„Defilarea” plutaşilor

„Defilarea” plutaşilor a atras numeroşi turişti care au fost încântaţi de „spectacolul” oferit de cele trei plute. Mulţi dintre ei au mers pe malul Bistriţei de la Botoş spre Ciocăneşti pentru a face poze sau a le filma.

Chiar dacă apa Bistriţei a fost mică, plutaşii din Ciocăneşti şi-au dovedit încă o dată iscusinţa, întărind ideea că erau cei mai buni transportatori de lemn pe apă din Europa.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a spus la Ciocăneşti, după ce a admirat cele trei plute, că drumul lemnului pe Bistriţa Aurie, plutăritul pe Bistriţa trebuie să rămână un „muzeu viu”, realizabil cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava.

În programul zilei de sâmbătă au mai fost incluse spectacole folclorice, a fost lansat puiet de păstrăv pe Bistriţa Aurie, puiet oferit gratuit de doctorul Petrea Dulgheru, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare Suceava, iar la „Balul Festivalului”, s-au reunit fiii satului, dar şi numeroşii turişti pentru a admira un frumos foc de artificii.

 

Spectacol folcloric

Duminică, în ultima zi a festivalului, după Sfânta Liturghie la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a urmat un spectacol folcloric maramureşean susţinut de Cornelia şi Lupu Rednic.

Tot duminică a avut loc şi festivitatea de premiere pentru cea mai frumoasă casă tradiţională restaurată, cea mai frumoasă gospodărie veche renovată, cei mai vârstnici gospodari, cea mai frumoasă grădină cu flori, cel mai frumos costum popular autentic, cea mai frumoasă pensiune agroturistică autentică şi cea mai tânără artistă a comunei Muzeu Ciocăneşti Bucovina, Ana Maria Chiloti. Festivalul s-a încheiat cu o serbare câmpenească „La grătarul cu păstrăv şi alte bunătăţi din Bucovina”.

După cinci ani de existenţă Festivalul Naţional al Păstrăvului, reprezintă astăzi un brand pentru Bucovina, pentru Ciocăneşti.

„Chematu’ la hram cu doba”
Aşa cum am aflat de la Petru Pantelimon Lupescu, dobariul satului, „în vechime, oamenii nu dispuneau de mijloace tehnice de anunţare şi erau anunţaţi prin viu grai, fiind făcuţi atenţi prin intermediul dobei. Ei s-au reobişnuit cu acest sistem de anunţare, este vorba despre dobariu, care îi face atenţi pe cetăţenii comunei cu doba, după care le spune despre ce este vorba, le transmite mesajul, care în acest an începea astfel: „Oameni Buni, Am ordin di la primari sî mărg tăt satu , di la un capât la altu şi sî va şem în sat la hram di Sf. Marii. Cî-i mari sarbatoari. Di dimieanţî, di la ora 7, la noi in Ciocaneşti vin oamini di samî, di la noi din ţarî şî din alti ţări, ca sî vadî cât îi di frumos satu nostru cu casîli cu pui şî cu oameni îmbrăcaţ în straii di sarbatoari, cu cameş înfloriţi, cu iţari şî cu bondî...”


Prima mină turistică din Bazinul Dornelor
Pe „Drumul Tătarilor” din Munţii Rodnei plăieşii cu făclii au coborât, pentru a aprinde focul de tabără în jurul căruia s-a încins hora satului.
În fiecare an festivalul a introdus un element de noutate, element ce a dat consistenţa şi calitatea evenimentului, în acest an fiind inaugurată prima mină turistică din Bazinul Dornelor, panglica fiind tăiată de deputatul Dumitru Pardău, primarul comunei Ciocăneşti, Gheoghe Tomoiagă şi şeful Exploatării Miniere Dorna-Iacobeni, Radu Ciocan.
Conform inginerului Radu Ciocan, „este atât o recunoaştere adusă naturii, cât şi un nou început pentru oamenii zonei fiind date în circuitul turistic 800 de metri de galerie” .
La inaugurare s-au vizitat doar 50 de metri, restul galeriei urmând a fi deschisă pentru accesul turiştilor după obţinerea tuturor avizelor necesare.
„Unii dintre dumneavoastră cu un ochi râd, iar cu celălalt plâng. Să sperăm că în zonă vom reuşi să înlocuim mineritul cu altceva”, a spus deputatul Dumitru Pardău, referindu-se la minerii care şi-au petrecut ani buni în subteran, iar acum intră ca turişti.

Concurs gastronomic
Ziua de sâmbătă, 16 august, a fost „Ziua Păstrăvului”, deci nu puteau lipsi preparatele culinare pe bază de păstrăv, mai multe pensiuni din judeţul Suceava înscriindu-se la concursul gastronomic „Arome şi garnituri în preparate având ca bază păstrăvul”.
În urma jurizării a fost acordat premiul de excelenţă pensiunii „Olguţa” din Ciocăneşti, premiul I, ANTREC România, reprezentată de Cristina Partal, Premiul al II-lea pensiunii „Mădălina” din Sadova şi premiul III, Marianei Matei.
Pentru cel mai natural preparat, juriul a acordat un premiu special pensiunii „Cătălina” din Ciocăneşti, pentru combinaţii originale fiind premiată Casa „Biju” din Rădăuţi. Vila „Iulia” din Vatra Dornei a primit premiul de Excelenţă pentru creaţie şi design iar premiul Special a fost acordat ANTREC „Bucovina” pentru modul de prezentare a păstrăvului afumat, reprezentată de doamna Corina Cubleşan.

 

Stelian BORHAN

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Festivalul Naţional al Păstrăvului de la Ciocăneşti, un brand pentru Bucovina.

Comentarii