Zilele Humorului, „festivalul festivalurilor în inima Bucovinei”, manifestare de anvergură care se detaşează net calitativ de parangheliile cu pretenţii culturale organizate pe maidanul balcanic, au oferit, şi în acest an, secvenţe de program care pot fi decupate pentru o semnificativă şi savuroasă antologie.

 

Un târg axat pe calitate şi nu pe numărul participanţilor

Oraşul Gura Humorului, în care s-a configurat un habitat estetic şi cultural care poate constitui un exemplu de performanţă pentru edilii altor localităţi, nu s-a dezis nici de data aceasta cu privire la organizarea unui târg al meşteşugarilor. Amenajat în buricul urbei, în parcul central al oraşului, târgul de la Gura Humorului, axat vizibil pe calitate şi nu pe numărul participanţilor, este dovada certă că o asemenea activitate poate fi coordonată şi controlată pentru a nu lăsa loc kitsch-ului şi prostului gust.

Contrar soluţiei adoptate la Suceava, unde, la asemenea manifestări, zona centrală este invadată de comercianţi de baloane şi prostioare din material plastic, iar meşterii populari autentici sunt exilaţi în Muzeul Satului Bucovinean (care poate fi vizitat doar cu taxă), la Gura Humorului nimeni nu poate evita parcul central.

Este un lucru care-i motivează pe meşteri să participe, pentru că-şi pot vinde produsele într-un perimetru cu vad prielnic.

 

Demonstraţii de măiestrie

Orânduiţi de-a lungul aleilor parcului, care pornesc radial de la foişorul central în care cântau membrii fanfarei „Generalii Bucovinei”, meşteşugarii nu şi-au expus doar produsele spre vânzare, ci ofereau publicului demonstraţii de măiestrie.

Roata olarului se învârtea, împletitorii din pănuşi şi nuiele îşi continuau lucrul în văzul vizitatorilor, meşterii cioplitori îşi finisau lucrările.

De la cergile de la Săpânţa, din Maramureş, la ouăle încondeiate de la Mănăstirea Humorului, de la podoabele cu mărgele, la cele realizate prin împletire, din piele, de la icoanele pictate în atelierele mănăstireşti, la obiectele utilitare sau decorative cioplite din lemn, toate erau pe rând cercetare, negociate şi achiziţionate de publicul care inevitabil trecea pe lângă ele.

 

Târgul, punct de întâlnire pentru participanţii la sărbătoarea oraşului

Amplasamentul central al târgului de meşteşugari l-a definit ca un punct de întâlnire pentru cei care-au venit să participe la sărbătoarea oraşului.

A fost locul prin care-au trecut şi caricaturiştii şi scriitorii participanţi la cea de-a XVIII-a ediţie (ediţia maturităţii) a Festivalului Naţional de Grafică Satirică şi Literatură Umoristică „Umor la ...Gura Humorului”, şi membrii ansamblurilor şi trupelor artistice care au evoluat pe scena amplasată în imediata apropiere.

Şi a fost şi locul de joncţiune a participanţilor la două tabere internaţionale: cea cu genericul „Bucovina, trecut, prezent şi viitor”, organizată din iniţiativa prof. Ioan Bodnar sub egida Uniunii Ucrainenilor din România (tabăra de creaţie plastică de la Bivolărie, la care participă artişti din Letonia, Lituania, Estonia, Rusia, Georgia, Cehia, Polonia, Bulgaria, Republica Moldova şi România) şi Tabăra meşterilor populari de la Păltinoasa, organizată în cabana de pe malul pârâului Bucovăţ de meşterul cioplitor Toader Ignătescu.

*

Savuroasa antologie de care pomeneam la începutul acestor rânduri ar putea cuprinde imagini ca cea din salonul de la intrarea în Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, unde meşterul Toader Ignătescu a expus, ca o replică satiric-meşteşugărească la vacile europene din fibră de sticlă (vacile pictate de la Cow Parade) o junincă bucovineană cioplită din lemn (care n-are punct de conjuncţie nici cu vaca mov din reclama pentru ciocolată şi nici cu...vaca nebună), sau imaginile în care doi cioplitori din Bucovina, huţulul Florin Cramariuc şi acelaşi Toader Ignătescu, s-au întâlnit cu pictorul gruzin Nugzars Paksadze (care a achiziţionat o pipă cioplită de Florin şi a primit în dar o ghioagă cioturoasă de la Toader), cu care, deşi au comunicat prin semne, s-au înţeles ca şi când s-ar fi cunoscut de când lumea.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Prin Târgul Meşteşugarilor din inima Bucovinei.

Comentarii