Asistenţa medicală gratuită şi decontarea acesteia către spital, de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CAS), este condiţionată de identificarea precisă a pacientului, pe baza codului numeric personal (CNP). În cazul copiilor neînregistraţi la Starea Civilă, al celor născuţi în străinătate, care nu au încă documentele româneşti, sau al persoanelor care nu au înscris CNP-ul în buletin, spitalul le acordă îngrijirea medicală de care au nevoie, numai că ulterior nu-şi poate recupera contravaloarea serviciilor medicale de la CAS.

 

Spitalul de Urgenţă Suceava solicită ajutorul poliţiei pentru a afla codul numeric personal al câtorva zeci de pacienţi, majoritatea copii, care au fost internaţi în Spitalul de Urgenţă Suceava. Din motive de confidenţialitate a datelor pacienţilor, spitalul poate apela doar la poliţie sau la Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei pentru a afla aceste date, de care are nevoie pentru decontarea, de către CAS, a serviciilor medicale oferite pacienţilor.

Managerul general al Spitalului de Urgenţă, dr. Doina Ganea Motan, afirmă că în această situaţie au fost, numai în primele 6 luni ale acestui an, 32 de pacienţi, din totalul de 11.174, câţi au fost externaţi.

Cei mai mulţi au fost copii, 19, care au fost internaţi în secţiile Pediatrie-16, Chirurgie şi Ortopedie pediatrică - 16 şi unul la Boli infecţioase copii. Ceilalţi pacienţi fără CNP au fost internaţi la Cardiologie - unul, Chirurgie generală- doi, Medicină internă - doi, Neurochirurgie - unul, Obstetrică - două paciente, Ortopedie - trei şi Psihiatrie - doi. Din datele pe care le-au dat ei la internare, 19 locuiesc în oraşe şi 13 la ţară, 9 femei şi 23 de bărbaţi.

În toate cazurile a fost vorba de urgenţe medicale, la internare medicii au luat de bune datele oferite de pacienţi, iar ulterior au avut surpriza să afle chiar că unele adrese declarate sunt fictive.

„La copii, există situaţia celor care s-au născut în străinătate, au fost aduşi în ţară şi, eventual, lăsaţi în grija bunicilor, care fie nu s-au ocupat de obţinerea documentelor româneşti de identitate, fie au fost descurajaţi de procedurile implicate de aceasta. De asemenea, am avut şi cazuri de copii care pur şi simplu nu au fost declaraţi de părinţi la Starea Civilă, nu aveau nici un fel de documente. Strict legal, chiar şi în cazul copiilor avem nevoie de CNP pentru a ni se deconta serviciile de Casa de Asigurări”, a precizat dr. Ganea Motan.

 

Naşterea copiilor se declară în maximum 15 zile, la primărie

În perioada ianuarie-mai, finanţarea spitalului nu a fost influenţată de pacienţii fără CNP deoarece unitatea spitalicească şi-a depăşit contractul la număr de pacienţi externaţi, iar cazurile menţionate au fost tăiate din depăşirile de contract.

În luna iunie, CAS a anulat cinci cazuri din cauza absenţei CNP, suma cheltuită de spital cu îngrijirile medicale acordate acestora fiind de 6.149 lei.

Potrivit legii, părinţii sunt obligaţi să îşi declare copiii la primării în maximum 15 zile de la naştere. În cazul în care omit acest lucru, dar se prezintă în primul an al vieţii copilului la administraţiile locale, naşterea poate fi înregistrată prin dispoziţie de primar. Peste acest termen este nevoie de sentinţă judecătorească.

Pentru copiii născuţi în străinătate, circuitul birocratic al transcrierii documentelor emise de autorităţile străine este şi mai complicat.

În cazul certificatelor de naştere, cererile, însoţite de documentele necesare, sunt depuse pentru copiii aduşi în ţară, de părinţii însoţitori, la oficiile de stare civilă de pe raza ultimului domiciliu stabil (cel dinaintea plecării în străinătate).

 

Trei luni pentru certificatul de naştere românesc al unui copil născut în străinătate

Dosarele sunt transmise de oficiile de stare civilă birourilor de evidenţă informatizată a persoanelor, de unde pleacă la serviciile judeţene de evidenţă a persoanelor, iar de aici la Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor (INEP).

După avizare, dosarul se întoarce la biroul de stare civilă teritorial, care emite certificatul. Transportul acestor documente are un regim special şi întreaga procedură poate dura până la 3 luni, în cazul copiilor care au vârsta până la 1 an, iar pentru cei mai mari poate dura mai mult, deoarece este nevoie de sentinţă judecătorească.

Până la finalizarea formalităţilor copiii nu mai pot părăsi România, deoarece în lipsa certificatului de naştere românesc nu se poate face nici o menţiune în paşaportul părintelui însoţitor.

Părinţii se întorc la muncă în străinătate pentru a nu-şi pierde slujba, iar copiii rămân în grija altcuiva. În cazul în care aceşti copii au probleme medicale, rudele merg cu ei la medic, dar mai departe nu se implică în rezolvarea problemelor legate de identitatea lor din punct de vedere legal.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Daţi în urmărire de Spitalul de Urgenţă Suceava.

Comentarii