Manifestările prilejuite de sărbătorirea celor 620 de ani de la atestarea documentară a Cetăţii de Scaun şi a Sucevei, organizate la sfârşitul săptămânii trecute de către Ministerul Culturii şi Cultelor, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Suceava, Consiliul Judeţean şi Complexul Muzeal Bucovina (CMB), s-au încheiat duminică seara cu impresionantul spectacol al asediului Cetăţii Sucevei.

 

Un record în privinţa prezenţei publicului

Deşi programat pentru ora 17:00, spectacolul a început cu o întârziere de cca. 50 de minute cu motivaţia (nemărturisită, dar aflată de noi din culise şi care s-a dovedit justificată) că efectele pirotehnice vor fi mult mai gustate de public pe întuneric.

Organizatorii şi realizatorii spectacolului au înregistrat însă un record în privinţa prezenţei publicului în Cetatea de Scaun, apreciat la cca. 3000 de spectatori.

Un număr impresionant de autovehicule se înşiruia atât pe drumul către cetate, cât şi pe cel care duce către satul Lisaura.

Întregul platou al cetăţii, drumul de acces de pe marginea şanţului de apărare şi podul de intrare în cetate erau ticsite de omeni.

Câteva mii de spectatori, de toate vârstele, încercau să ocupe locuri care să le permită o cât mai bună vizionare.

Jandarmii şi poliţiştii dirijau publicul şi supravegheau cu atenţie această mare de oameni.

 

Fără riscuri

Deşi terenul şanţului de apărare, în care s-a desfăşurat spectacolul, era noroios, frământat de copitele cailor încă din timpul repetiţiilor, lucrurile s-au desfăşurat potrivit scenariului.

Exceptând câteva sincope de sonorizare, totul a decurs aşa cum au prevăzut realizatorii.

Vali Vasilescu, autorul scenariului şi coordonatorul întregii echipe de cascadori, actori şi pirotehnicieni (în total cca. 100 de protagonişti) a asigurat publicul, înainte de începerea spectacolului, că totul este regizat şi nu există riscul să se întâmple ceva neprevăzut.

 

Povestea unui bătrân

Spectacolul a constat în povestea unui bătrân (actorul botoşănean Marius Rogojinschi) care, stârnit de nepoţi să le povestească despre războaiele purtate de Ştefan cel Mare, şi-a amintit de lupta de la Războieni în care sultanul Mahomed al II-lea a reuşit să învingă oastea moldovenească.

Scenele s-au derulat de la momentul înfrângerii şi retragerii moldovenilor (cu o cascadorie spectaculoasă în care corpurile unor oşteni moldoveni au fost târâte în goana cailor dincolo de uriaşa cortină întinsă peste şanţul de apărare), iar Ştefan cel Mare, ajuns sub zidurile Cetăţii Sucevei, şi-a îndemnat oştenii să reziste. Postelnicul Şendrea s-a pregătit să facă faţă înfruntării cu duşmanul cu luptători adunaţi pe ziduri, cu arcuri şi săgeţi, cu bolovani şi catran încins.

 

Canonadă şi efecte pirotehnice

Oastea turcească a adus tunurile trase de cai şi le-a aşezat în faţa zidurilor cetăţii, începând canonada. Efectele pirotehnice au fost într-adevăr spectaculoase: tunurile scoteau flăcări şi fum, jeturi de scântei luminau zidurile „lovite” ale cetăţii, exploziile din incintă aruncau oştenii în aer.

Lupta a continuat cu asaltul cetăţii cu scări de asediu, apărătorii vărsau catran asupra asediatorilor, poarta a cedat în cele din urmă sub loviturile de berbec, iar moldovenii au ieşit să dea piept cu duşmanii. Finalul a fost însă în favoarea moldovenilor: Ştefan cel Mare a sosit cu oastea şi i-a pus pe fugă pe turci.

Înfruntând frigul, spectatorii nu s-au mişcat timp de o oră de pe poziţiile „cucerite” până la sfârşitul spectacolului, care s-a încheiat cu un foc de artificii care simboliza victoria.

O reuşită a organizatorilor şi realizatorilor spectacolului, pe care, aşa cum a mărturisit la final directorul CMB, Constantin-Emil Ursu, îşi propun să-l reediteze.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Asediul Cetăţii de Scaun.

Comentarii