Cetatea Şcheia, „o cetate fără istorie”, cum o numeam în câteva texte pe care le-am publicat în vara anului trecut în paginile „Monitorului de Suceava”, întrucât fortificaţia a fost demantelată (demolată rapid şi organizat) înainte de a fi finalizată, a trecut, printr-o recentă Hotărâre de Guvern (nr. 1445 din data de 28 noiembrie, cu aplicabilitate din 6 decembrie 2007), din administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC) în cea a Complexului Muzeal Bucovina (CMB) Suceava.

Hotărârea, care vizează „schimbarea regimului juridic al bunurilor aflate în domeniul public şi privat al statului şi în administrarea MCC, urmată de transmiterea acestora în domeniul public al judeţului Suceava şi în administrarea Consiliului Judeţean Suceava, pentru Complexul Muzeal Bucovina”, cuprinde în anexă datele de identificare ale acestor bunuri, de la imobilele în care funcţionează secţiile CMB Suceava (cu construcţiile şi terenurile aferente), piesele aflate în inventar, precum şi siturile arheologice Câmpul Şanţurilor - Cetatea de Scaun (cu suprafaţa de teren de 12.000 mp) şi Zona Cetăţii Şcheia (48.000 mp).

 

O fortificaţie care precede Cetatea de Scaun

Cetatea Şcheia, deşi prezintă cele mai vechi urme ale unei construcţii de piatră din perimetrul Sucevei, nu constituia până acum un obiectiv de interes pentru administraţia locală şi nici pentru cei care se îngrijeau de conservarea şi protejarea vestigiilor istorice ale zonei.

Ridicată în timpul domniei lui Petru I Muşatinul ((1375-1391), în perioada în care acesta a mutat centrul politic al Ţării Moldovei de la Siret la Suceava, fortificaţia de la Şcheia precede construirea Cetăţii de Scaun, căreia i s-a pus piatra de temelie în vremea aceluiaşi voievod ziditor, care a consolidat bazele sistemului de organizare internă a statului feudal moldav.

Cetatea Şcheia sau Cetatea de Apus, construită din piatră în afara vetrei oraşului la sfârşitul sec. al XIV-lea, cam în acelaşi timp cu ridicarea (la început din lemn) a Curţii Domneşti în „buricul” Sucevei, se înscria, cu siguranţă, ca şi Cetatea Neamţului, într-un sistem de apărare statală.

Amplasarea ei strategică, pe un bot de deal care domină, prin cei peste 80 de metri înălţime, platoul pe care curge firul şerpuitor al pârâului Şcheia, oferea o perspectivă adâncă şi circulară asupra întregii zone.

 

Un pinten de piatră

În formă de romb, cu laturile aproape paralele şi egale, având în fiecare colţ câte un turn de formă rectangulară, Cetatea de Apus a fost demantelată în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (ipotezele formulate de cercetători cu privire la demolarea cetăţii vizează fie cauze naturale, care ţin de instabilitatea solului, care i-ar fi determinat pe constructori să nu mai continue lucrarea şi să recupereze piatra din ziduri, fie situaţia politică, de vasal faţă de coroana polonă a domnitorului moldav, căruia i s-a impus să distrugă fortificaţia care constituia un obstacol şi reprezenta o ameninţare) dar acţiunea de scoatere a pietrei, pentru a fi utilizată la alte construcţii, a continuat apoi de-a lungul secolelor.

Ruinele unuia dintre turnuri, singurul care s-a păstrat la suprafaţă şi care constituie urma cea mai vizibilă a cetăţii, se observă de la distanţă, ca un pinten cenuşiu de piatră înfipt în partea superioară a versantului nord-vestic al dealului (un mamelon botezat de localnici Dealul Şeptilici), care coboară abrupt către albia pârâului Şcheia.

 

Ridicată de Petru I Muşat

Un prim cercetător al acestor ruine a fost arhitectul austriac Karl A. Romstorfer (cel care a făcut şi cele dintâi săpături la Cetatea de Scaun a Sucevei), care a lăsat şi câteva note asupra observaţiilor făcute, remarcând „aceste urme de zidărie veche de piatră, care, fără îndoială, provin de la un turn pătrat, din care latura de vest s-a surpat cu totul sau a fost dărâmată, din laturile de nord şi de sud a rămas o bună parte, iar din latura de est se află numai rămăşiţe de fundaţii”.

Întrucât în tradiţia orală cetatea era atribuită lui Ştefan cel Mare, Romstorfer, care nu era însă convins de aceasta, consemnează totuşi că „felul de construcţie şi mai ales mortarul făcut cu făină de cărămidă, care s-a folosit la mai multe părţi ale Cetăţii Suceava (Cetatea de Scaun), construită mai târziu, ne-ar îndreptăţi să admitem aceasta”.

Cercetările ulterioare au dovedit însă că Cetatea Şcheia, ca şi Cetatea Sucevei de altfel, au fost construite de Petru I Muşat.

 

Un parc de promenadă

Directorul general al CMB Suceava, Constantin-Emil Ursu, care a preluat acum spre administrare perimetrul pe care se află ruinele Cetăţii Şcheia, îşi doreşte să le valorifice prin amenajarea unei zone de promenadă.

În acest sens el a precizat că va propune firmei General Construct, care, în parteneriat cu Parohia Armeană, va ridica în curând un ansamblu de locuinţe care se circumscrie unui proiect al AMW Imobiliare de realizare a unui cartier rezidenţial în zona Zamca, amenajarea unui parc de promenadă în care să fie cuprins şi obiectivul istoric al Cetăţii Şcheia.

 

Ruine ignorate

Ruinele Cetăţii Şcheia au fost până acum total ignorate. În prezent nu există nici măcar un indicator care să-i semnaleze existenţa ca monument istoric, ca să nu mai vorbim de amenajarea vreunei căi de acces, în afara unor cărărui haotice care brăzdează dealul argilos.

Cărăruile trec dintr-o parte în alta direct peste urmele de ruine decopertate cu mai bine de jumătate de secol în urmă, atunci când s-au efectuat cele cinci campanii de săpături, întreprinse între anii 1952-1956, de către un colectiv de arheologi. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în monografia arheologică „Cetatea Şcheia”, lucrare care a apărut în anul 1960, sub egida Institutului de Arheologie al Academiei Române, avându-i ca autori pe Gh. Diaconu şi N. Constantinescu.

 

Mîrza cere Ministerului Culturii să finalizeze de urgenţă predarea patrimoniului

Preşedintele CJ Suceava, Gavril Mîrza, a anunţat marţi că a înaintat o adresă către ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, prin care îl informează că preluarea patrimoniului CMB nu a fost posibilă deoarece nici un reprezentant al MCC nu a venit la Suceava pentru a semna procesul verbal de predare a patrimoniului.

Mîrza a spus că, deşi prin hotărâre de guvern, întreg patrimoniul CMB trece la CJ Suceava, transferul nu a putut fi posibil până în momentul de faţă.

„Fac un apel public către ministrul culturii să trimită de urgenţă o persoană abilitată pentru a semna acest proces verbal de predare - primire. Altfel, ne manifestăm nemulţumirea şi în alte moduri şi nu o să ne rezumăm doar la adrese trimise Ministerului Culturii”, a declarat Gavril Mîrza.

Şeful administraţiei judeţene spune că la sfârşitul lunii ianuarie va fi aprobat bugetul judeţului Suceava pentru anul 2008, iar o parte din fonduri ar trebui să fie destinate şi pentru obiectivele aflate în patrimoniul CMB.

Mîrza a mai spus că, în condiţiile în care patrimoniul nu ar fi în proprietatea CJ Suceava, alocarea acestor bani nu ar fi posibilă.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cetatea Şcheia, obiectiv într-un parc de promenadă.

Comentarii