Romfilatelia a pus în circulaţie începând cu data de 29 septembrie a.c. o emisiune de mărci poştale dedicată fructelor de pădure, considerate a fi printre cele mai sănătoase alimente.
Bogate în antioxidanţi, fructele de pădure au proprietăţi benefice pentru organism, contribuind la fortifierea imunităţii şi la combaterea anumitor afecţiuni.
Cătina (Hippophaë rhamnoides), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei, este un arbust care creşte până la 5-6 m înălţime. Ramurile prezintă ţepi lungi, ascuţiţi, iar frunzele sunt înguste, de culoare verde-argintiu. Florile, brun-gălbui, sunt mici şi apar în lunile martie-aprilie.
Fructele de cătină sunt ovoide sau globuloase, grupate mai multe la un loc, de culoare verde la început şi galben-portocaliu la completa lor maturitate.
Cunoscută sub denumirile populare de cătină albă, cătină ghimpoasă sau drăcilă (din cauza spinilor pe care îi are), cătina este răspândită în regiunile deluroase ale Munteniei şi Moldovei, unde creşte din abundenţă de-a lungul albiilor râurilor şi izvoarelor, cât şi pe versanţii munţilor.
Păducelul (Crataegus monogyna) este cunoscut sub numele popular de mărăcine sau gherghinar şi poate fi întâlnit în zonele de şes, deal şi munte, fiind nepretenţios. Ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei, păducelul este un arbust spinos, cu frunzele lobate şi fin dinţate pe margini, care creşte începând cu zonele joase de câmpie, unde fructele ajung la maturitate în primele zile ale lunii septembrie şi până în ariile submontane, unde acestea se coc mai târziu datorită condiţiilor climaterice.
În scopuri terapeutice, de la păducel se folosesc florile, frunzele şi fructele. Acestea conţin bioflavonoide, vitaminele B şi C, uleiuri volatile şi taninuri.
Măceşul (Rosa canina), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,00 lei, este un arbust ale cărui proprietăţi vindecătoare au fost cunoscute încă din antichitate. Denumirile populare ale măceşului sunt: rug, trandafir sălbatic, cadar, rujă.
Măceşul este o plantă perenă care creşte la câmpie, dar şi în zonele de deal, iar în prima parte a lunii aprilie înfloreşte. Florile de culoare roz se transformă către sfârşitul lunii septembrie în fructe mici şi roşii. De obicei, măceşul are flori de culoare roz pal, dar există şi subspecii cu flori albe sau roz închis.
Măceşele sunt, de fapt, pseudofructe, adevăratele fructe fiind cele din interior, denumite şi „seminţe”. Planta este bogată în anumiţi antioxidanţi. Fructele sunt apreciate pentru nivelul ridicat de vitamina C şi sunt folosite pentru a face sirop, ceai sau marmeladă.
Fragul (Fragaria vesca) cu denumirile populare de căpşun de pădure, frag de pădure şi vărăguţă este o plantă perenă, erbacee din genulFragaria, familia Rosaceae, ce poate atinge înălţimea de 30 de cm. Acesta este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 15,00 lei.
Fructele sunt comestibile, de mici dimensiuni şi formă conică, albe sau roşii, cărnoase cu gust dulce-acrişor. Frunzele sunt trifoliate, de culoare verde, fără miros, cu gust astringent.
Fragul creşte prin fâneţe, pajişti, poieni şi în preajma tufişurilor şi este răspândit atât în zonele de deal, cât şi în zonele montane. Acesta înfloreşte primăvara, iar în următoarele 25-30 de zile fructele pot fi culese. Fragul este o plantă necesară atât în medicina alternativă tradiţională, cât şi în gastronomie.
Murul (Rubus sp.), ilustrat pe plicul „prima zi”, este un arbust înalt de 1-3 m, ce creşte în zone deluroase, la margini de păduri, la munte. Murele, numite şi colecţie de vitamine şi minerale, conţin nu mai puţin de şapte vitamine, în cea mai mare parte din complexul B, dar şi vitaminele E şi C. Tot murele conţin taninuri, flavonoizi, vitamina C şi estrogeni naturali.
Emisiunea „Fructe de pădure” are un tiraj total de 48.064 de timbre, fiind realizate şi 210 plicuri (FDC), echipate cu timbrele emisiunii, numerotate şi obliterate cu ştampila „prima zi”.