"

„O lebădă, odată, o ştiucă şi un rac/ S-au apucat să tragă un car şi, greu, ceac-pac,/ La oişte de-a surda tustrei se înhămară,/ Că n-au urnit din locu-i temuta lor povară,/ Ce le păruse parcă la început uşoară:/ Căci lebăda, cu àripi, trăgea în sus, la nori,/ Racu,-ndărăt, şi ştiuca la iaz. De zeci de ori/ S-au opintit zadarnic… Care avea dreptate/ Din trei, nu ştie nimeni să-i dea întâietate,/ Nici când a fost să fie, şi nici la ce soroc,/ Dar de atunci carul stă până azi pe loc.// Când prietenii, la treabă, nu se-nţeleg, amin!/ Isprava li-i deşartă, şi munca lor – un chin”.

1. Sculptor francez (1784-1855), autor al unor impresionante lucrări precum Marseilleza (1836, Arcul de triumf Etoile, Paris), Ioana d’Arc ascultând vocile (1845, Louvre, Paris), Generalul Ney (1853, Place de l’Observatoire, Paris), Botezul lui Hristos (Sainte-Marie-Madeleine, Paris), Pescar napolitan jucându-se cu o ţestoasă (marmură din 1833, având dimensiunile 82x88x48 cm şi aflată la Muzeul Luvru din Paris) şi Marseilleza (1833-1836, bronz aflat în Muzeul de Arte frumoase din Nisa):
a) Antoine DesDesboceufs;
b) François Rude;
c) Auguste Clésinger

2. Antoaneta Ralian(n.1924), a debutat editorial în 1956, cu traducerea culegerii de povestiri italiene, Ochelarii. A transpus în româneşte, în special din literaturile de expresie engleză, nenumărate romane, povestiri şi piese de teatru, din care pomenim: Anita Desai, Ţipătul păunului (1966), Edgar Rice Burroughs, Tarzan din neamul maimuţelor (1973) şi Osul de peşte fermecat (1975). Cărui clasic englez (1812-1870), care a scris şi Stăpânul vânătorii, îi aparţine acest volum?
a) Geoffrey Chaucer;
b) William Langland;
c) Charles Dickens

3. Cel mai de seamă reprezentant (384-322 î.Hr.) al enciclopedismului antic a promovat ştiinţele ca domeniu de sine stătător. La vârsta de 18 ani, venind la Atena, este primit în şcoala lui Platon, unde timp de 20 de ani studiază filosofia şi scrie dialoguri de tip platonician, pe teme de retorică, morală şi filozofie. El nu avea doar renumele unui mare filosof ci era şi un ilustru biolog. În lucrările sale zoologice el descrie aproximativ 100 specii de peşti şi chiar dacă susţine că aterinele nu se dezvoltă din icre (eroare scuzabilă), a descris totuşi unii peşti foarte exact. Somnul descris de el, trăind în apele Greciei, a fost reidentificat în epoca modernă pe baza textului original, în elină:
a) Aristotel;
b) Aristofan;
c) Anaxagora

4. În anul 1794, când s-a curăţat un eleşteu de lângă Moscova, a fost găsită o ştiucă longegivă, care a trăit circa 200 de ani. Asupra ştiucii s-a găsit un inel din aur pe care se putea citi: „A fost marcată de ţarul (…?) care a domnit între anii 1598 şi 1605. Cine era acest ţar?
a) Fedor I. Ivanovici;
b) Boris Fedorovici Godunov;
c) Vasili Ivanovici Şuiski

5. Cu Vânătoarea de lei, film exotic turnat în preajma capitalei Danemarcei, şi-a început cariera regizorul principal al casei „Nordiak”, Vigo Larsen, în anii 1907-1910. Creaţia lui Larsen a evoluat de la mici documentare romanţate, inspirate din viaţa pescarilor şi a ţăranilor danezi, la ecranizări ale unor succese internaţionale ca: Dama cu camelii, Madame Sans-Gênf, Tosca, pentru a se fixa în epoca sa de maturitate la ecranizarea operelor cu caracter specific scandinav, semnate de Andersen, Strindberg şi alţii. Care este capitala Danemarcei?
a) Oslo;
b) Haga;
c) Copenhaga

„N-am alergat niciodată după cuvinte,/ Tot ce-am căutat/ Au fost umbrele lor/ Lungi,argintii,/ Târâte de soare prin iarbă,/ Împinse de lună pe mare;/ Nu am vânat niciodată/ Decât umbrele vorbelor – / E o foarte iscusită vânătoare/ Învăţată de la bătrâni/ Care ştiu/ Că din cuvânt/ Nimic nu e mai de preţ/ Decât umbra/ Şi nu mai au umbră/ Cuvintele care şi-au vândut sufletul”.

"

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Evrika!.

Comentarii