Google
 
joi, 6 iul 2017 - Anul XXII, nr. 150 (6566)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6662 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0794 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


Să vezi și să nu crezi!

Ultima voinţă a lui Ștefan?

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

La începutul lui iulie 1504 murea, la Suceava, cel mai mare voievod al românilor, Ștefan. Rog să fiu iertat, dar „cel sfânt” nu mi se pare potrivit adăugat, câtă vreme-s flagrant neîndeplinite condiţii cerute chiar de ortodoxie pentru sanctificare. De altfel, şi ne-necesar, fiindcă Ștefan n-are nevoie de lumeşti promovări într-ale rangului şi stimei, naţia păstrând cu adâncă veneraţie, din totdeauna şi în vecii vecilor, amintirea domnitorului. Dar asta-i altă discuţie. Comemorarea de la 2 iulie readuce în discuţie tema testamentului ştefanian. A existat, n-a existat? Nu-i vorba despre împărţeala bunurilor rămase după plecarea răposatului pe cealaltă lume, ci de un testament mai degrabă politic. Ar fi şi greu de imaginat un act civil detaliat de partajare, câtă vreme familia cu drepturi patrimoniale mai mult sau mai puţin legitime a fost numeroasă şi răsfirată: patru soţii, două ibovnice „oficiale” (Căţuna la Brăila, Maria la Hârlău). Dintre soţii, Maruşca i-a dăruit un fiu, Evdochia de Kiev trei, Maria Voichiţa patru. A avut câte un fiu recunoscut cu ibovnicele (Mircea şi Petru) şi nu se ştie câţi alţi copii din flori. Greu de descâlcit! Se zice, însă, că ar fi lăsat un testament politic. L-a publicat încă din sec. XIX Asaki, care n-are nici o îndoială când îl republică în „Albina românească” însoţindu-l de o gravură a lui Miller intitulată „Descrierea cadrului al doilea din istoria Moldovei, înfăţoşător pe Ştefan cel Mare cuvântând al său testament politicesc”. Mai prudent, Kogălniceanu crede că-i vorba de-un necrolog, în vreme ce alţii susţin că nu-i nici una, nici alta şi-l categorisesc în rândul scrierilor în proză de tip romantic, care, spune M. Anghelescu în „Mistificaţiuni”, „chiar dacă utilizează modele retorice celebre (Flechier, Bossuet), pun în relaţie o temă morală cu una istorică, referindu-se la o figură exemplară a trecutului naţional, şi toate acestea cu cel puţin zece sau douăzeci de ani înainte de Bălcescu”. „Tema morală” este bine cunoscuta „fortuna labilis”: „Aşa este că toate lucrurile lumii sunt deşarte, o umbră, un vis, o apă care curge... ” „Tema istorică” ar constitui-o privirea admirativă spre trecut, înţeles ca temei şi reazim al evoluţiilor viitoare. În epocă, „testamentul” a făcut vâlvă, a stârnit polemici şi a lăsat fără răspuns cel puţin două întrebări. Prima: cine-i adevăratul autor al scrierii găsite de Const. Hurmuzaki? A doua; este vorba de un simplu fals? La un moment dat, paternitatea textului, căruia i s-a dat citire şi la festivităţile comemorative de la Putna, a fost atribuită chiar lui Mihai Eminescu (cum se ştie, membru al Comitetului de organizare din 1871). Şi numele lui Bălcescu a fost evocat printre cele ale ipoteticilor autori, numai că analiza filologică a scriiturii va dovedi că-i evident anterioară, urmând a fi atribuită unui precursor. De curiozitate, iată o mostră de text (apud M. Ang., op.cit.): „Au nu vă aduceţi aminte că noaptea cea despre bătălie la acel care, lepădându-se de lume şi de poftele lumeşti, în pustiu numai, spre a lui Dumnezeu laudă se închisese, la acel loc, zic, necălcat de urme omeneşti, în mijlocul pădurilor, în culcuşul fiarelor sălbatice, către acel săhastru, Ştefan au năzuit şi plecând armele patriarhului din codri, căută şi adusă biruinţă în tabere...” Desigur, nu poate fi vorba de un text contemporan cu sfârşitul lui Ştefan, şi, în consecinţă, nu-i necrolog. Testament cu atât mai puţin, câtă vreme a fost redactat (la persoana a III-a) cu siguranţă spre sfârşitul sec. XVIII. Atunci, ce-i? Se pare că-i vorba despre întâia evocare istorică în proză poematică, precursoare a scrierilor lui Bălcescu, Alecu Russo, Gr. Alexandrescu, Negruzzi – pentru istoria literaturii române prezentând real interes şi importanţă. La vremea primei apariţii a „testamentului”, 1840, începea să se practice „falsul patriotic”, ce avea să culmineze cu acea născocită „Cronică a lui Huni”, publicată în 1856, aşa că a fost întâmpinat cu suspiciunile cuvenite şi textul discutat aici. Densusianu l-a declarat fals şi l-a atribuit mistificărilor din primele decenii ale sec. XIX. Opinie numai parţial corectă, fiindcă, într-adevăr, n-avem de a face cu o scriere din veacurile XV-XVI, nu era un testament şi nici un necrolog. În 1986, reputatul şi regretatul cercetător ieşean N.A. Ursu a anunţat că a identificat autorul, după îndelungi şi amănunţite analize grafologice şi filologice, în persoana ierodiaconului Gherasim Putneanul, de la Episcopia Romanului, mort în 1797. El ar fi scris acest panegiric, dar şi alte texte publicate de Kogălniceanu în 1840. Astfel am rămas fără un testament al lui Ştefan cel Mare, fără necrolog, dar cu un fapt de istorie literară ce coboară mult data apariţiei primelor proze poematice în cultura română. Nu-i puţin!

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ultima voinţă a lui Ștefan?.
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 4 voturi
Ultima voinţă a lui Ștefan?5.054

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei