Mircea Radu IACOBAN

Din tot tărăboiul comico-mistic stârnit de auto-deconspirarea lui Turcescu lipseşte întrebarea esenţială: la urma urmei, ce făcea, dom`le, intimatul pentru a justifica încasarea celor 26 de milioane lunar?

Mărturisesc: am săvârşit armata „la cataramă ” (şcoală de ofiţeri rezervişti, sunt chiar căpitan!) şi... habar n-am care poate fi, pe timp de pace, misia ofiţerului „acoperit” – d-apoi a ditamai bi-colonelului (făcut, adică, de două ori: o dată pe şest, „acoperit” şi a doua oară pe daiboj, când mai toată dreapta cu moţ a fost aiurea înstelată de un ministru galanton).

Dar să nu trecem mai departe înainte de a încerca să lămurim cum şi de ce bi-colonelul Turcescu n-a făcut stagiul militar – caz, probabil, unic în tot NATO. Acoperitul descoperit povesteşte că, la terminarea Facultăţii, se desfiinţase stagiul militar studenţesc. Numai că Turcescu a absolvit în 1998, iar obligativitatea stagiului în cazarmă a fost abolită... abia în 2006. Deci, bi-colonelul continuă să mintă fără pic de sfială, ca să nu mai vorbim şi despre ceva ruşine, rămânându-ne dator cu o desluşire elementară: cum a „driblat” armata, spre a ajunge colonel fără să bată barem odată, regulamentar, pas de front? Este ceva teribil de putred şi de puturos în Danemarca acestei scutiri de armată soldată, în cele din urmă, cu livret militar de locotenent colonel!

Ascunsă în spatele regulamentelor, Armata, deocamdată, tace. Nu va putea s-o facă la infinit pe niznaiul: odată şi odată va trebui să ofere explicaţia scamatoriei de la Piteşti cu scoaterea din pălărie a coloneilor... neinstruiţi.

Şi acum, revin la întrebarea întrebărilor: ce făcea Turcescu pentru justificarea soldei? Doar nu comunica cifrat Marelui Stat Major câte grade sunt la Dorohoi, nici dacă-i corespunzătoare starea de spirit a sătenilor de la Deveselu, nici nu croia strategii pentru cucerit Turtucaia. Prestaţia gazetărească de la B1 tv se aşază, teoretic, în totală contradicţie cu însăşi statutul de „acoperit”: ziaristul descoperă şi oferă opiniei publice informaţii revelatoare, de regulă, ascunse, ignorate, ocultate. Avea Turcescu ordin să orienteze într-o anume direcţie, ori barem să susţină, politica postului tv? Bine, dar asta-i treaba armatei? Pentru asta se alocă Ministerului Apărării mult-puţin din costelivul nostru PIB? „Maestrul” îngălat Cristoiu crede că remunerarea „acoperitului” nu poate fi reală – că nu s-o fi dus Turcescu să-şi încaseze leafa de la ghişeul casierei. Probabil n-o fi ajuns, la Găgeşti, vestea că se mai fac şi plăţi pe card şi câtă vreme bi-colonelul recunoaşte de bună voie şi nesilit de nimeni c-a fost plătit de MAPN, ba mai postează pe blog şi acte doveditoare, îndoiala „analistului” ne lasă... mască.

Pe de altă parte, dacă Turcescu a lucrat „acoperit”, înseamnă c-or mai fi şi alţi stipendiaţi la negru având grade şi însărcinări similare. Ce alte însărcinări, în afara influenţării politicalelor? Aici e aici! Apar şi noi întrebări: câţi or fi „acoperiţii”, care-s criteriile de înregimentare – şi rămâne făr-de răspuns esenţiala: ce fac, de fapt, în postata milităriei? Ce făcea Turcescu, ştim: era vârf de lance al băsismului românesc şi, cum singur se defineşte, „formator de opinie”. Armata formatează şi direcţionează politicul la noi? Ne aflăm în America de Sud? Dacă nu asta i-a fost misia, atunci care alta i-o fi fost? Misterul misterelor, numai că stipendierea s-a făcut din buzunarul nostru, al tuturor; de spionaj în adevăratul înţeles al cuvântului nu-l putem bănui, pentru asta există structuri operative specializate, inclusiv contra-informaţiile MAPN; atunci, n-ar fi cazul să aflăm dacă-i vorba de o particulară „informare” (care, oricum, de-i dirijată la ordin, iese brutal din etica jurnalistului), sau despre pură dezinformare programată? Cale de mijloc nu există. Şi-ntr-un caz, şi-n celălalt, e-o culpă monumentală, iar Turcescu încearcă să dreagă busuiocul invocându-l pe... Dumnezeu! El să-l judece, noi, muritorii care i-am plătit leafa de colonel şi i-am suportat, la tv., încruntatele apeluri la moralitate, n-avem de ce pune întrebări... sub sancţiunea încălcării legilor secretului de stat!

Transa mistică, asociată cu greu explicabila auto-deconspirare, aşează toată povestea în marginea unei anume patologii (n-o mai numim aici), dar induce şi ideea unui şantaj major. Care, la urma urmei, nu ne priveşte, câtă vreme rezultatul este revelator pentru devoalarea moravurilor oculte din politica românească.

... Şi nu putem uita că dialogul final dintre prezidenţiabilii Geoană şi Băsescu a fost mediat de un ofiţer acoperit. Bravos, naţiune!