Google
 
sâmbătă, 2 feb 2008 - Anul XIII, nr. 27 (3708)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6603 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9613 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


Să vezi şi să nu crezi!

Pecinginea

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Degradarea limbii române prezintă o continuitate şi statornicie demne de invidiat: mereu vei afla un proces în curs, altă eroare făcându-şi loc cu coatele, spre a se instala apoi, ilegitim şi tâmp, în fotoliul corectitudinii. Acum este pe rol deplina încoronare a clişeului verbal „ca şi”. Din câte am putut observa, prostia – căci despre asta-i vorba – s-a lăţit ca pecinginea, cu uimitoare rapiditate. Am amici profesori universitari şi mi-e jenă să le atrag atenţia, unora, că a-l scoate total din pâine pe „ca”, spre a-l înlocui ilicit cu „ca şi” e-o eroare ce ţine, iertat să fiu, nu numai de un anume nivel cultural, ci şi de capacitatea de a raţiona în procesul comunicării verbale. Vorbitorul care preia mecanic, fără să apeleze la judecata proprie, o astfel de soluţie pre-ambalată, menită să-l ferească de ridicolul cacofoniei, cade el însuşi în ridicol. Acest „ca şi” exprimă, înainte de orice, o comparare, şi-i nu numai incorectă, ci de-a dreptul stupidă formularea „lucrez ca şi zidar”. Dintr-un exces de pudoare, s-a admis – cu statut incert de licenţă – utilizarea acestui „ca şi” pentru protejarea spiritelor noastre feciorelnice de neplăcerea receptării cacofoniilor tip „lucrez ca contabil”. Atât şi nimic mai  mult. Nici vorbă de vreo generalizare! Dar cu cât ştii mai puţină carte, cu atât mai mult te terorizează frica de ridicol şi, atunci, sufli şi-n iaurt. Dac-ai auzit vorbindu-se, la OTV, despre Elena Udrea „ca şi profesor”, ori, la „Prima”, despre alegerea doamnei de la P.C. „ca şi preşedinte”, consideri formularea suficient validată şi ţi-o însuşeşti fără s-o mai treci prin filtrul judecăţii proprii. Funcţionează aici, din plin, complexul semidoctului: el vorbeşte, nu gândeşte. Dornic să aibă o exprimare îngrijită, se repede, bietul, ca vântul şi ca gândul (pardon: ca şi vântul, ca şi gândul), atent să nu rateze vreo inovaţie şi, astfel, să se facă de râs conversând în societate (dar, mai ales, în faţa microfonului.) E-atât de convins că se exprimă impecabil – fiindcă  aşa a auzit la TV! – că ar fi în stare să ceară şi modificarea versului eminescian „Trecut-au anii ca norii lungi pe şesuri”, din care lipseşte flagrant conjuncţia şi – „ca şi norii! Este de salutat inţiativa CNA de monitorizare a limbii române utilizată la radio şi TV, tocmai din pricina faptului că respectivele instituţii dau tonul corectitudinii (şchioape!) şi-s luate instinctiv ca etalon. Nici şcoala, nici Academia, nu mai au puterea să impună pronunţii corecte cât au emisiunile de mare rating. Dincolo de vocabularul extrem de sărăcuţ şi strâmt al reporterilor (am auzit o fătucă formulând propoziţia „acest caz este singurul de acest gen din acest judeţ”!), ori de logica în mare suferinţă (altă fătucă, de astă dată la radio, transmiţând de la un festival teatral, ne informa că „participă regizori, scenografi, dramaturgi ŞI oameni de cultură”!) este de remarcat că forţa impactului asupra semidoctului sporeşte exponenţial când la prestigiul (prezumat) postului se mai adaugă şi oarece calibru social al invitatului. Pentru dl. ministru Păcuraru nu mai există de mult diferenţierea de acord între a, al şi ale – toate-s o apă şi-un pământ, adică, a. Poţi să nu dai crezare unui ministru, că doar am ieşit, zice-se, din epoca Zăroni?! De altfel, politicienii noştri utilizează brambura termeni dacă nu total improprii, oricum, pe-aproape. Până şi suava Alina Mungiu este nevoită să pună hotărât, bărbăteşte, piciorul în prag, arătând că „uninominal” nu poate desemna un sistem de vot, ci doar o organizare de circumscripţie, că „totalitar” se poate referi la un sistem, nu la o persoană, că „decomunizat” poate fi un sistem,  nu şi un individ etc. Vorbim fără să ştim ce spunem! CNA propune înfiinţarea unei Poliţii a Limbii. Aştept să cunosc primul agent sau chestor de limbă. Până atunci, să privim în jur, spre a vedea câţi oameni cu destulă carte, dacă nu chiar prea multă, cad în capcana ridicolului „ca şi”. „Limba noastră e-o comoară” – spunea Mateevici.

Şi cum comorile sunt ascunse...

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Pecinginea.
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 3 voturi
Pecinginea5.053

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Pecinginea si Pecenegii trimis de
( 2 feb 2008, 19:16:16
Asa cum s-a mai spus, limba unui popor este un organism viu , supus unor continui schimbari si influente

De multe ori aceste schimbari sunt, "ca si" n cazul prezentat de domnul Iacoban, schimbari involutive si nu evolutive asa cum ne-ar place.

Personal ,consider ca cel mai mare pericol pentru limba romna nu este totusi mass-media ci aproprierea de cuvinte si expresii din limba tiganeasca si din argoul infractorilor.

Astfel daca prin intermediul mass-mediei, vocabularul romnesc s-a mbogatit cu expresii din cele mai variate domenii, prin contactul cu limba tiganeasca asistam la pierderea propriilor expresii si nlocuirea lor cu expresii grotesti.

Voi enumera , "ca si" exemplu cteva dintre expresiile tiganesti care pe nesimtite si cu nesimtire si-au facut loc n vorbirea de zi cu zi luand locul expresiilor originale:

Bafta=Noroc

Baros=Ciocan mare

Barosan=Mare

Benga,bengos=Atragator

Bistari=Bani

1.1  RE: Pecinginea si Pecenegii trimis de
( 2 feb 2008, 19:28:17
Bulangiu=Ticalos sau homosexual

A bunghi= A cerceta sau a surprinde

Bascalie= Bataie de joc

A cafti = A bate

Canci= Nimic

A ciordi= A fura

Diliu= Nebun

Ditai,ditamai= Foarte mare

Gagiu,gagic,gagica=Iubit,iubi

Ghes=Ghiont

Hacana sau harcana=La o parte

A hali,haleala= A mnca, mncare

Mandea =Eu

A mangli= A fura

A se matoli= A se mbata

A mierli = A muri

Misto=Bun ,frumos

Mucles= Tacere!

****= Gura

Naspa, nasparliu=Rau,urt

Nasol= Rau,

A paradi= A strica

A se pili= A se mbata

A suti = A fura

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Roşii umplute cu conopidă 4 porţii - 60 minute 12 roşii1 conopidă mică2 cartofi1 linguriţă muştar100ml ulei± sare, piper Tăiaţi un “căpăcel” la partea de deasupra a roşiilor, goliţi-le de miez, presăraţi-le cu sare şi lăsaţi-le cu gura... Citeşte