Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
sâmbătă, 22 dec 2007 - Anul XII, nr. 308 (3676)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9752 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5471 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


să vezi şi să nu crezi!

Eminescu

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Contestarea brutală şi, adeseori, suburbană, a omului şi poetului Eminescu nu-i rara avis în cultura română. De la Grama încoace, a existat o continuitate a negării, mai fiecare generaţie înscriindu-şi contribuţia barem la şubrezirea soclului, dacă nu la dărâmarea statuii. Frumos drapată în fraze de necontrazis, prin care se cerea legitima şi necesara scoatere a poeziei eminesciene de sub zodia festivistă a solemnităţii de carton, contestarea contemporană derapează mult dincolo de onorabila intenţie declarată, coborând până la jalnic („poezia lui Eminescu nu-mi spune nimic”), ori la penibile portretizări fizice întemeiate pe speculaţii şi prezumţii. (Şi fiindcă trăim în România, preşedintele Constantinescu a găsit de cuviinţă să-i decoreze cu Medalia Eminescu... taman pe cei care declaraseră că poezia Luceafărului este... nulă!) Iată şi un episod neştiut din veacul trecut: în urmă cu 8 decenii, l-a atacat dur pe Eminescu proaspătul entuziasmat de roadele revoluţiei din octombrie, Panait Istrati. În „Adevărul literar...”, părintele Kirei Kiralina îl acuză pe poetul românilor că... nu pricepe rosturile lumii acesteia, greşind grav şi faţă de istoria naţională şi faţă de întreaga istorie a umanităţii: „Omenirea va fi condusă cu dreptate în viitor de oameni inteligenţi şi generoşi, oricare le-ar fi obârşia, aşa cum vedem că se produc lucrurile în Rusia de astăzi” – iar Eminescu s-ar cantona într-un naţionalism îngust, limitat şi xenofob. (Îngăduiţi-mi o precizare: s-a ajuns la o alterare a percepţiei sensului termenului xenofob, datorită ignorării etimologiei: xeno=străin, phobos=frică. Deci, frică de străini, nu ură faţă de străini!) Că, până la urmă, Panait Istrati s-a dumirit cum e cu raiul bolşevic, se ştie. Atacul la adresa lui Eminescu însă nu l-a regretat: dovadă – l-a publicat în sumarul volumului „Mustul care fierbe” din 1928. Prin amabilitatea criticului Al. Dobrescu, am intrat în posesia reacţiei lui Octavian Goga, tipărită în gazeta clujeană „Ţara noastră”. Sigur că, judecat în ansamblu, articolul vehement semnat de Goga este discutabil, mai ales sub raportul tentativei de anexare a lui Eminescu unui agresiv „crez naţional” , atribuindu-se abuziv chiar paternitatea „doctrinei naţionalismului organic, care a îndrumat întreaga ideologie a vremii.” Cum se ştie, au fost varii tentative de agăţare de pulpana poetului cu scopul obţinerii unui plus de legitimare doctrinară – inclusiv pe vremea lui Ceauşescu – ceea ce, oricum, nu cade în responsabilitatea lui Eminescu. Cu adevărat interesant în articolul lui Goga este vibrantul laudatio, ilustrativ pentru preţuirea pe care o acordau ipoteşteanului marile spirite ale epocii: „Poezia lui Eminescu (...) e cel dintâi capitol din literatura românească ridicat la culmile producţiei universale (...) Cele două generaţii venite în urmă l-au decretat idolul lor. În afară de zguduitoarea influenţă literară exercitată pe de-a-ntregul, conştiinţa publică s-a diriguit la noi prin adevărurile lui (...) el e întâiul mare poet al intelectualităţii româneşti.” Cât priveşte acuza lui Panait Istrati, potrivit căreia Eminescu ar fi vinovat de ignorarea... virtuţilor internaţionalismului proletar, Goga o combate tot în cheie naţionalistă, dar deschizând perspectiva corectă asupra relaţiei naţional-universal: „Eminescu, codificând o doctrină naţională, e unul din stâlpii de căpetenie ai progresului uman.” Pe denigratorii poetului, Goga îi avertizează sever: „Detractorii să fie liniştiţi (...) De câte ori se ivesc astfel de insecte antipatice ce vor să-şi ţese pânza otrăvită (...) noi luăm măturoiul şi măturăm...” Cum se vede, reacţiile literaţilor, în epoca lui Goga, erau dure, violente, neiertătoare. Azi, sunt blânde.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Eminescu.
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 10 voturi
Eminescu5.0510

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Capcane troiane trimis de
(23 dec 2007, 22:51:09
de multe ori elogiul fara fond adus lui eminescu s-a transformat in text-suport pentru critica.

demersul cel mai sanatos ar fi sa citim poezie eminesciana si sa nu dam atat de mare importanta criticii in sine.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Cum considerați că ar trebui aleși primarii și presedinții de Consilii Județene?

Un tur de scrutin
Două tururi de scrutin
Nu știu / Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Şalău pane cu cartofi şi conopidă 4 porţii – 50 minute  700g file de şalău 4 cartofi mari 1 conopidă potrivită 150ml ulei 2 ouă 3 linguri făină un vârf de cuţit şofran 2 cepe 1 leg. pătrunjel ± sare, piper ... Citeşte