Google
 
marţi, 2 oct 2007 - Anul XII, nr. 231 (3606)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7199 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1541 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


Să vezi şi să nu crezi!

Eva

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
"

Bate vânt înoitor prin sălile muzeelor noastre – mai nou, purtând mireasmă de cârnaţi. Cârnaţi de Pleşcoi. La Muzeul Ţăranului Român, fraţii Ilfoveanu expun sculptura-manifest „Eva din Pleşcoi”. Spiritele învechite, acrite şi retardate, n-ar ezita să întrebe de ce Eva aduce mai degrabă cu Godzilla, de ce-i lipseşte capul, piciorul drept şi braţul stâng şi, mai ales, de ce a fost nevoie ca mastodontul să fie învelit în 70 kg. de cârnaţi (arhetipali!) ardeiaţi şi usturoiaţi, băgaţi cu pricepere străbună în maţ de curcă tocmai în misteriosul Macondo românesc numit Pleşcoi. Adevărat, zona este zămislitoare de Eve (Elena Udrea a şi onorat vernisajul cu prezenţa), dar aceleaşi spirite cârcotaşe n-ar ezita să-ntrebe mai departe ce au cârnaţii cu prefectura şi ce legătură cât de cât logică se poate stabili între „Proclamaţia de la Pleşcoi” (în esenţă, un demers întemeiat – lansat cu argumentare prea zăngănitoare) şi biblica Evă, înţeleasă ca simbol al perenităţii tradiţiilor... româneşti. La fel de bine, aceeaşi Evă (oricum, în viziunea Ilfovenilor n-are cap) ar putea fi tencuită, în Groenlanda, cu untură de focă, la Berlin, cu crenvurşti, la Paris, cu ficat de gâscă îndopată, la Moscova, cu blinele şi caşa. Da, suntem pe cale să ne pierdem identitatea culturală sub asaltul consumismului civilizaţiei tip fast-food (extindem, desigur, valabilitatea constatării şi dincolo de realităţile cuhniei), însă de ce s-a ales drept „ brand pentru originalitatea unui popor”, cum scrie presa entuziastă, tocmai cârnatul de Pleşcoi? El poate reprezenta cel mult tradiţiile culinare ale unei anumite zone restrânse, în vreme ce românii au din moşi-strămoşi un cu totul alt simbol zămislit din tocătură: sarmaua. Şi ce ode i-a închinat poetul anonim! „Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat / somnul lung, metamorfozic, în butoiul de murat / Potpuriu de porc şi vacă, simfonia tocăturii / Imn de laudă mâncării înălţat în cerul gurii (...) Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată / Ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată...” Au cârnaţii literatură adiacentă? N-au. Sunt amintiţi în cronici? Nicăirea. Pe când sarmaua ancestrală, ehei: „Un aducător de sete, de bei vinul cu ocaua / Iată-n câteva cuvinte cum s-ar defini sarmaua...” Începem să credem că, până la urmă, e-o lucrătură politicească: la orice alegeri uninominale, Pleşcoiul ar fi circă, dna Udrea, cadidată, astfel cârnaţii devenind agent electoral. Iar marele nostru regret este că generaţiile ce or să vină nu vor avea parte de elevatele satisfacţii estetice oferite de contemplarea Evei cu cârnaţi, Geaba-i ars longa, tocătura se împute.

Corespondenţă

Doamna LYDIA ELRON, văduva cunoscutului şi reputatului pictor Baruch Elron, (elron@bezeqint.net) ne scrie din Israel (în urma articolului nostru „Izvoare”): „În legătură cu faptul că Elron este inexistent în muzeele ţării în care s-a născut şi studiat, vă informez că am luat legătura cu Ministerul de Externe de la Bucureşti, Departamentul Românilor de Pretutindeni, precum şi cu muzeele din Bucureşti, cel Naţional şi cel de Artă Modernă, de un an şi mai bine. Doresc să le donez ciclul „Cele patru anotimpuri” (...) Sper să nu fiu nevoită să renunţ la idee...)” Va să zică, ni se oferă gratuit lucrări ale unui pictor ce este expus în marile galerii ale lumii, inclusiv la Muzeul de Artă Modernă din New York, iar funcţionarii noştri de la MAE şi muzee nu catadixesc să răspundă ofertei! Halal!

MOŞGAVRILĂ – Fireşte, aveţi dreptate: Premiul Oscar a încununat mari şi remarcabile filme – există o întreagă literatură a „stelelor Oscarului” (o carte cuprinzătoare pe această temă a fost scrisă la Iaşi). Grosul producţiei cinematografice americane este însă de alt calibru, şi acest gen de pelicule am comentat. Rămân la părerea că filmul lui Mungiu n-are şanse la Oscar: îi lipseşte tematica specială din „Lista lui Schindler”, condiţia de mare producţie, aportul marilor vedete, perfecţiunea tehnică, şi va fi întâmpinat cu reticenţe din pricina rezervelor americane faţă de Europa. Dea Dumnezeu să nu fie aşa!

"
În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Eva.
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 5 voturi
Eva5.055

Iulius Mall Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

Optik Tataru - Cabinete Oftalmologice in Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează