Despre educaţia finlandeză

Şase cadre didactice ale Şcolii Gimnaziale « Ion Creangă » Suceava au participat la activităţi de formare şi informare organizate de doi furnizori finlandezi : Euneos şi EDUfinn în oraşul de reşedinţă al regiunii Lapland, Rovaniemi. Life Shadowing Experience, acesta este logo-ul întâlnirii la care au participat 164 de cadre didactice din 26 de ţări (pe lângă multe ţări din UE, au fost participanţi din SUA şi Jponia, din Indonezia, Singapore şi Malaezia, din Australia şi Canada etc).

Cursul a acoperit o gamă largă de subiecte:

• Structura programei şi programul zilnic de lucru 
• Instrumente pentru planificarea, facilitarea și evaluarea învățării colaborative în formarea profesorilor
• Modele de structurare și inițiere a învățării prin cooperare și a predării în echipă în școala primară și gimnazială
• Modalități de sprijinire a elevilor cu nevoi speciale în cooperare multiprofesională
• Modalităţi de învăţare colaborativă

Am întâlnit un sistem educaţional performant, de peste 20 de ani pe primele 5 locuri la testele PISA la fiecare probă (limba maternă, matematică şi ştiinţe), premiantul Europei în materie de educație, concurând cu cei mai puternici la acest capitol - Singapore, Japonia și Coreea de Sud.

Cum se explică ? Învăţământul finlandez e centrat în mod real pe elev, pe abilităţile şi interesele lui. Şcoala finlandeză chiar e una ce creează, copiilor şi profesorilor, starea de bine necesară pentru  manifestarea curiozităţii intelectuale. Şi la noi, prin sutele, ori miile de pagini de acum ale reformei, de mai bine de 30 de ani prezentă în programele de guvernare şi nici acum finalizată, e înregistrat acest principiu generos prin toate documentele de partid şi de stat, doar că aici e numai teorie.

Acolo e practică. Întemeiată pe interacţiunea constantă dintre şcoală şi comunitate, firească, întrucât copiii care învaţă reprezintă viitorul comunităţii, forţa creatoare şi forţa de muncă ce vor asigura progresul tuturor şi baza pentru un învăţământ tot mai ancorat în nevoile comunitare. Un top al principiilor pe care se fundamentează şcoala finlandeză poate arăta astfel :

1. Finanţarea solidă a educaţiei. Finlanda acordă şcolii circa 5,6% din PIB anual, unele regiuni (exemplu, Lapland) mergând până la 9%, dar alocaţia guvernamentală reprezintă doar 25% din necesarul şcolii, restul venind de la firmele şi asociaţiile private şi non guvernamentale.
2. Egalitatea între şcoli e reală, în zonele dezavantajate din punct de vedere socio-economic școlile din Finlanda deservind elevii la fel de bine ca cele din zonele bogate ale țării.
3. Integrarea elevilor cu dificultăţide învăţare este reală, elevii fiind trataţi în mod egal, fără vreun criteriu discriminatoriu. Un studiu recent a constatat că Finlanda a avut cea mai mică diferență dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi ai săi.
4. Cooperarea a înlocuit competiţia în şcolile finlandeze.Copiii învaţă de timpuriu să ceară şi să primească ajutor, să lucreze în echipă fără să îşi catalogheze coechipierii.
5.  Promovarea stării de bineconform unei vechi zicale: Lucrurile pe care le învățați fără bucurie le veți uita cu ușurință. Fiecare școală are o echipă de bunăstare dedicată promovării fericirii copiilor (şi nu doar a lor) în școală.
6. Atenţie acordată educaţiei timpurii.Programul preșcolar de zi este gratuit, de înaltă calitate (toate educatoarele sunt licenţiate), utilizat de majoritatea părinților finlandezi, ceea ce înseamnă că atunci când copiii încep școala la vârsta de 7 ani, ei vin cu o bază solidă.
7. Formarea exigentă şi solidă a cadrelor didactice. În Finlanda, cariera didactică este una dorită, profesorii  fiind considerați a fi egalii altor profesioniști (juriştii și medicii, aşa cum era  şi pe meleagurile noastre cândva). În 2012, Universitatea din Helsinki a primit peste 2.300 de cereri pentru cele 120 de locuri din programul său de formare a personalului didactic primar.

Prof. Oltea Prelucă,

Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Suceava