Reprezentanţi ai arheologiei din Bucovina la L’viv (Ucraina)

În perioada 5-8 octombrie 2011, la L’viv şi Tustan s-au desfăşurat lucrările conferinţei internaţionale „Pam’eatki Tustani v konteksti osvoennia Ukrayns’kih Karpat y doistoriciny doby ta v seredn’ovicci” („Monumentul Tustan în contextul cunoaşterii Carpaţilor Ucraineni, în preistorie şi Evul Mediu”). Această manifestare de amploare a reprezentat un prilej deosebit pentru specialiştii istorici, arheologi şi etnografi, din Ucraina, România, Polonia şi Slovacia, să îşi expună rezultatele ultimelor cercetări privitoare la spaţiul istorico-geografic nord-est carpatic. Regiunea a fost în cursul istoriei una deosebit de atrăgătoare pentru diferitele comunităţi umane preistorice şi istorice, care au beneficiat, pe rând, începând încă din paleolitic şi până în zorii epocii moderne inclusiv, de condiţiile naturale extrem de prielnice.

Din perspectiva favorabilităţii locuirii umane, pot fi înţelese şi mecanismele care au constituit motorul unor mişcări de populaţii neolitice şi eneolitice, din epoca bronzului, a fierului şi de mai târziu, din zorii evului mediu. Astfel, unele dintre lucrările susţinute de arheologii prezenţi la L’viv au vizat cercetările complexe ale zonei montane şi premontane, ele oferind imaginea largă a unor trasee urmate de populaţiile aflate în mişcare în vederea identificării resurselor naturale solice şi subsolice, precum: populaţiile paleoliticului superior, cultura Starčevo-Criş, cultura ceramicii liniare, cultura Cucuteni, culturile Komariv, Gáva-Holihrady ş.a.. Din partea României au fost prezenţi dr. Mugur Andronic şi dr. Bogdan Petru Niculică (de la Muzeul Bucovinei Suceava), cu comunicarea „Apariţia şi evoluţia habitatului uman în spaţiul carpatic al Bucovinei istorice”, precum şi conf. univ. dr. Dumitru Boghian (de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava), cu intervenţia „Utilizarea resurselor naturale în protoistorie (eneolitic-Hallstatt), în spaţiul nord-est carpatic” (coautori lect. univ. dr. Vasile Budui - Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava şi Bogdan Petru Niculică – Muzeul Bucovinei, Suceava). Această comunicare este o privire de sinteză, bazată pe rezultatele cercetărilor desfăşurate în ultimii ani în spaţiul Bucovinei montane. Repertorierea resurselor utilizate sau susceptibile de a fi fost utilizate în trecut în zona de referinţă, interpretarea datelor obţinute în teren şi cartografierea ariilor sursă de materie primă din care au putut fi confecţionate în preistorie, de pildă, topoarele de piatră, vârfurile de săgeată şi lance de silex, cuţitele şi topoarele de cupru şi bronz, spadele, precum şi diferite tipuri de podoabe, precum brăţările şi pandantivele, constituie în acest moment o prioritate a cercetării arheologilor suceveni.

Se cuvin menţionate şi unele comunicări extrem de interesante ale colegilor din Ucraina, Slovacia şi Polonia, care au identificat şi cercetat prin săpături arheologice mai multe situri aparţinând paleoliticului, culturii ceramicii şnurate, culturilor prescitice şi scitice, sau din vremea existenţei „Cnezatului de Halici”. De asemenea, a fost organizată o excursie de studiu la fortăreaţa montană din Tustan, datând din secolele XI-XIV, situată la aproximativ 130 de km sud de L’viv; aici e existat un punct vamal, de control al drumurilor comerciale care legau ambii versanţi ai Carpaţilor, dar şi podişul volâno-podolic de văile Nistrului, Prutului şi Siretului.

La această conferinţă, prezidată de directorul rezervaţiei arheologice Tustan, Vasyl Rojko, a fost prezentă şi Larissa Kruşel’nič’ka, decanul de vârstă al arheologiei ucrainene, reputat arheolog, care, în cei peste 60 de ani de activitate, a scris zeci de studii şi volume care au vizat, inclusiv, studiul spaţiului nord-est carpatic.

Din aceasta perspectivă, cercetarea spaţiului nord-est carpatic rămâne tributară…