Nicolae Iorga a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar şi academician.
Istoria ! Mulţi dintre politicienii noştri şi dintre noi, oameni simpli sau nu, o uită uşor, uşor. Poate din lipsa timpului, a culturii, din simplul fapt că stresul împreună cu criza a pus „mâna” pe noi, sau efectiv nu ne mai interesează de trecutul nostru.
În seara din 27 spre 28 noiembrie 1940, unul din cei mai mari istorici, academicieni, oameni politici ai României, Nicole Iorga, a fost asasinat de către legionarii lui Horia Sima. Din datele istorice existente, se pare că „echipa morţii” plănuise din timp asasinarea Profesorului. Se pare că despre acest lucru ştia şi însuşi marele cărturar Iorga. Ba, mai mult, fusese avertizat de pericolul ce-l aştepta.
„- Ce făceaţi, domnule Profesor, când am sosit noi?”
„- Scriam la o Istorie Universală”. „- Şi unde ajunseserăţi?” I se răspunse : „- La istoria perşilor…. Dar voi aţi venit să mă ucideţi ?” I se răspunse: „- Da!”. „- Păcat de tinereţea voastră!”, zise Iorga.
Am amintit de episodul morţii marelui savant, Nicolae Iorga, ce a avut loc în seara de 27 noiembrie 1940, pentru ca cei care trăiesc astăzi, respiră astăzi, votează astăzi şi, bineînţeles, ne conduc destinele, să înveţe din trecutul nostru şi mai ales din greşelile acestuia şi să preţuiască valorile existente.
Despre marele om Nicolae Iorga se pot scrie multe. Eu, unul, nu am pregătirea necesară pentru acest lucru, dar de amintit puţin din viaţa acestuia, istoria acestuia şi greşelile făcute de cei care au închis ochii şi i-au oblojit pe ucigaşii profesorului, pot.
Dan ACIBOTĂRIŢEI