Narcis SIRETEANU

Când e ca un organism să se îmbolnăvească, încetul cu încetul îi sunt paradite toate. Şi muşchii, şi mintea, şi sufletul. Celulă cu celulă, organ cu organ.

La fel e şi cu îmbolnăvirea unei ţări. Nu a mai rămas măcar un domeniu curat în România. La una din facultăţile mari de Medicină, examenele se trec pe bază de bani şi de sex oferit profesorilor. Ce fel de medici vor ajunge studenţii care se formează într-un asemenea mediu?

În sfârşit, s-a dat avizul în Comisia Juridică a Senatului pentru începerea urmăririi penale a lui Vosganian. Nimeni nu-l mai protejează, în enormul suflu de justiţie care rade tot, din Carpaţi până la Mare.

Dar Vosganian nu e un simplu politician sfădit cu legea, care a băgat mâna în visterie, asemenea altor colegi de-ai săi. El este altă mare propunere a României la premiul Nobel pentru Literatură, alături de ridicolul, dar cinstitul, Cărtărescu. Se ştia bine ce poate pielea vosganiană, ceea ce nu a împiedicat forurile naţionale ale scriitorilor să-l înainteze ca propunere. Fără să ştie măcar atât: că premiul Nobel se acordă oamenilor cu o conştiinţă imaculată. Iar la Vosganian nu găseşti un centimetru neacoperit cu păr.

Pentru că am ajuns la tagma literară, să facem un mic popas. Chiar şi în acest sector, aparent destinat aleşilor, domneşte o corupţie greu de imaginat. Care s-a ilustrat în toată splendoarea, cu ocazia decernării premiului anual de poezie „Mihai Eminescu”, la Botşăni.

Premiul i s-a atribuit - prin maşinaţiuni nedemne de numele unor Nicolae Manolescu sau Mircea Martin - unui pilos fără valoare, pe nume Gabriel Chifu. Care, întâmplător, e vicepreşedinte în Uniunea Scriitorilor, unde Manolescu este preşedinte. Şi unde şi Vosganian e vicepreşedinte.

Mă întreb doar ce ar face Eminescu, dacă ar vedea cui i se acordă premiul care-i poartă numele? Probabil că şi-ar ieşi din pepeni. Să ştiţi că dacă o să-l vedeţi pe poetul Chifu cu ochiul vânăt, de la Eminescu i se trage.