Narcis SIRETEANU

Care va să zică s-a apropiat o ţepuşă înroşită în foc şi de bătrânul ochi maron spre negru al lui Mihai Vlasov. Prins cu raţa-n gură, ca un căţel Zdreanţă bine ancorat în vremurile pe care avem neplăcerea de a le trăi. O raţă grasă, valorând un milion de euro.

Vlasov ăsta trebuie privit în ţesătura din care face parte. Cu nici un chip, el nu trebuie extras din iazul mafiot-politic în care pluteşte ca un crap centenar.

Nu trebuie uitat o clipă că el este socrul liberalului Cristian David – Cristian Troacă, pe numele lui adevărat, care i se potriveşte de minune – fost ministru de interne şi probabil viitor ministru, dacă liberalii vor mai ajunge vreodată la troaca puterii. Şi nu văd de ce nu ar ajunge.

De asemenea, Vlasovul este şi prietenul de suflet al bolovănoasei Mona Pivniceru, fostă şi ea madam ministru, şi-ncă unde, la justiţie. Raţa cu care a fost prins în gură indică şi cam care le erau subiectele, când se întâlneau la o şuetă. Ce zici, dragă, măsluieşti procesul ăla? Ce spui, scumpi, te ocupi de dosarul celălalt?

Vlasovul a ştiut la viaţa lui să se orienteze. Când a fost cazul, s-a aliat prin înrudire cu cine trebuie. Pe cine o fi supărat acum Vlasov, de a ajuns la puşcărie? Vom afla curând, nici o grijă.

Haideţi să vă zic o poveste adevărată despre cine scoate sabia pentru a pieri tot el de ea. V-o spun, dar vă costă o bere. În urmă cu nişte ani, doi importanţi oameni politici au făcut plângere împotriva unui ziar local, acuzându-l de şantaj. S-au mobilizat, au alcătuit liste cu cei şantajaţi, s-au ţinut procese furibunde. Până la urmă, capii ziarului au fost condamnaţi. Cu suspendare, însă, nu cu executare. Cine credeţi să sunt cei doi care au iniţiat acţiunea?

Relu Fenechiu şi Mihai Vlasov. Daţi berea?

Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.