Două ministere şi şase primării nu au nici o rampă de acces pentru persoanele cu handicap

Ministerul Turismului şi cel al Educaţiei Naţionale nu au nicio rampă specială de acces pentru persoanele cu handicap, în acceaşi situaţie fiind primăriile din Baia Mare, Miercurea Ciuc, Oradea, Piatra Neamţ, Bistriţa şi ce a Sectorului 2, rezultă dintr-un studiu prezentat miercuri de IPP.

Din analiza dată publicităţii de Institutul pentru Politici Publice (IPP) rezultă că numeroase instituţii publice sunt deficitare în privinţa asigurării accesului persoanelor cu nevoi speciale în sediu, dar şi la mediul informaţional.

Astfel, primăriile din Alba Iulia, Bacău, Brăila, Bucureşti, Buftea, Buzău, Constanţa, Deva, Iaşi, Reşiţa, Slatina, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Tulcea, Vaslui şi Sectorul 1 al Capitalei au câte o singură rampă de acces pentru persoanele cu handicap şi doar primăriile din Cluj-Napoca şi Slobozia au câte şapte, potrivit studiului.

În cazul Direcţiilor Generale de Finanţe Publice, nu există nicio rampă de acces în sediile din Mureş, Suceava şi Vaslui, iar în Ialomiţa, Alba, Bihor, Bistriţa Năsăud, Brăila, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Sălaj şi Teleorman există câte o rampă.

Direcţiile Generale de Finanţe Publice cele mai accesibile din acest punct de vedere sunt cele din Covasna (11 rampe), Vâlcea (10), Hunedoara (opt) şi Bacău (şapte).

Accesul persoanele cu nevoi speciale în sediu nu este asigurat nici măcar în toate ministerele. Astfel, Ministerul Turismului şi Ministerul Educaţiei Naţionale nu au nici o rampă de acces, în timp ce ministerele Culturii, Agriculturii, Justiţiei, Sănătăţii, Mediului, Economiei, Finanţelor Publice, dar şi Camera Deputaţilor asigură câte o rampă de acces în instituţie.

Singurul minister dotat cu şase rampe este Ministerul Dezvoltării Regionale.

Potrivit IPP, problema este similară în cazul unor tribunale, cinci dintre acestea (Brăila, Ilfov, Mureş, Satu Mare şi Vâlcea) neasigurând accesul persoanelor cu dizabilităţi în interior.

Instituţiile publice nu stau mai bine nici în privinţa măsurilor luate pentru eliminarea barierelor în comunicarea cu persoane cu dizabilităţi. La nivelul primăriilor, doar cele din Arad, Bistriţa şi Sectorul 1 au semne Braille, cele din Botoşani, Buzău, Iaşi, Piteşti, Sibiu, Târgu Mureş şi Tulcea asigură interpreţi mimico-gestuali, în Iaşi şi Sectorul 2 există telefoane adaptate şi doar primăriile din Deva, Galaţi, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Târgu Jiu, Târgu Mureş şi Sectoarele 1 şi 3 au grupuri sanitare accesibilizate.

Direcţiile de Finanţe Publice din Braşov, Iaşi, Neamţ şi Satu Mare au semne Braille, cele din Călăraşi şi Constanţa au interpreţi, iar cele din Bacău, Bistriţa Năsăud, Călăraşi, Dolj, Harghita, Neamţ şi Satu Mare au grupuri sanitare accesibilizate.

La nivelul tribunalelor, în Braşov şi Dolj există semne Braille, în Botoşani, Dolj, Maramureş, Suceava există interpreţi, iar la cerere aceştia pot fi asiguraţi şi în alte 12 tribunale.

Niciun spital judeţean de urgenţă nu are semne Braille sau telefon adaptat, iar spitalele din Târgu Jiu, "Sf. Spiridon" din Iaşi, Baia Mare, Piatra Neamţ, Suceava şi Vaslui au interpreţi mimico-gestuali.

Cercetarea mai arată că jumătate dintre municipiile reşedinţă de judeţ nu au nicio trecere de pietoni accesibilizată şi aproape trei sferturi nu au intersecţii semaforizate şi accesibilizate corespunzător.

Conform aceluiaşi studiu, în Galaţi nu există niciun loc de parcare destinat persoanelor cu dizabilităţi.

Potrivit IPP, cel mai mare număr de studenţi cu handicap (196) sunt la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi, de unde provin şi cei mai mulţi absolvenţi (278).

Referitor la facilităţile oferite de universităţile mari din ţară, studiul arată că Universitatea Ovidius din Constanţa asigură rampe de acces în facultăţile sale, patru panouri de comandă pentru ascensoare şi 12 săli de desfăşurare a orelor de curs, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca pune la dispoziţie un birou/sală de lectură pentru persoanele cu dizabilităţi, Universitatea din Piteşti asigură mâini curente (balustrade) în clădirile sale precum şi un interpret, iar Universitatea din Oradea, un centru de învăţare accesibilizat.

Universitatea de Vest din Timişoara a realizat investiţii pentru eliminarea pragurilor de la uşile de intrare în clădiri şi în sălile de curs, pentru achiziţionarea unei rampe electrice, a lifturilor în sediile facultăţilor, pentru adaptarea grupurilor sanitare, pentru alocarea a patru locuri adaptate şi semnalizate corespunzător. De asemenea, Universitatea din Timişoara este singura care oferă fond de carte adaptat nevoilor persoanelor cu dizabilităţi în cadrul Bibliotecii Central Universitare, precum şi o serie de alte facilităţi de studiu: timp de examinare prelungit, înlocuirea probei scrise cu cea orală şi viceversa, evaluare în sală separată, folosirea calculatoarelor şi tehnologiei asistive, mărirea caracterelor pe foile de examen, consiliere şi orientare în carieră, consiliere şi orientare educaţională.

Universitatea "A. I. Cuza" din Iaşi asigură spaţii de cazare pentru tinerii cu dizabilităţi, toalete şi duşuri adaptate, dar a organizat şi o subsecţie dotată corespunzător pentru nevăzători la Grădina Botanică.

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), Adrian Toader, a precizat că inspectorii sociali au aplicat, în 2011, 167 de amenzi, în valoare de aproximativ 240.000 de euro, şi 515 avertismente, atât instituţiilor publice, cât şi entităţilor private, pentru probleme de accesibilitate a persoanelor cu handicap.

Acesta a precizat că 42 la sută (100.465 euro) din totalul amenzilor a fost aplicat entităţilor private, în general băncilor, farmaciilor, hotelurilor şi firmelor de taxi.

Cele mai multe amenzi au fost aplicate în Bucureşti (28.300 de euro) urmat de judeţele Covasna (27.900 de euro) şi Harghita (16.700 de euro). În judeţele Bacău, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Dolj, Iaşi şi Suceava nu s-au dat sancţiuni.

În 2012, numărul şi valoarea sancţiunilor a scăzut considerabil faţă de 2011.

Potrivit lui Toader, cele mai multe amenzi au fost acordate pentru nerespectarea art. 62 alin. (1) privind accesibilizarea clădirilor şi a mediului urban şi art. 69 (1) privind asigurarea interpreţilor de limbaj mimico-gestual, cuprinse în Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

Directorul ANPIS a mai spus că majoritatea controalelor si măsurilor dispuse de inspectorii sociali sunt contestate în instanţă, unde, de cele mai multe ori, instituţia pierde.