Google
 
vineri, 21 dec 2012 - Anul XVII, nr. 299 (5204)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,5816 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9104 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

Romii care muncesc în Franţa câştigă de opt ori mai mult decât în România - studiu

Romii români care lucrează în Franţa câştigă de opt ori mai mult decât ar fi câştigat în România, deşi venitul lor reprezintă mai puţin de jumătate din salariul minim din ţara-gazdă, şi trimit peste 40 la sută din acest venit în ţara de origine, potrivit unui studiu dat publicităţii joi.

Studiul "Aritmetica migrării romilor în Franţa - jumătate din salariul minim de acolo, câştiguri de opt ori mai mari decât aici" a fost realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) pe un eşantion de 500 de cetăţeni români de etnie romă care au emigrat în Franţa.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării arată că majoritatea lor (93 la sută) aveau în România un venit lunar de maxim 70 de euro, în timp ce venitul mediu pe care îl obţin în prezent în Franţa este de 561 de euro. Totodată, fiecare persoană din eşantionul studiat trimite în România, în medie, 235 de euro pe lună.

Cum numărul romilor din Franţa, estimat de societatea civilă şi acceptat de oficialii francezi, este de aproximativ 15.000, dintre care majoritatea sunt români, estimările ar arăta că romii români emigraţi în Franţa ajung să trimită lunar în România 3,5 milioane de euro. Pe baza aceluiaşi considerent, într-un an, în ţară, ajung 42,3 milioane de euro de la migranţii romi din Franţa. Aceşti bani sunt destinaţi în principal întreţinerii familiei, educaţiei copiilor/ fraţilor, îmbunătăţirii condiţiilor de locuit şi, într-un procent mai mic, economisirii, arată rezultatele studiului.

 

Doar 2 la sută au o formă contractuală pentru munca pe care o prestează

Aproximativ 95 la sută din persoanele intervievate declară că au lucrat în ultima lună pentru un salariu sau pentru a obţine alte venituri în bani/ natură. Munca prestată a însemnat inclusiv activităţi ocazionale.

Oamenii lucrează "la negru" într-o proporţie foarte mare (94 la sută) şi doar un procent foarte mic (2 la sută) o reprezintă cei care au o formă contractuală pentru munca pe care o prestează.

Un procent de 89 la sută dintre persoanele intervievate, aflate în căutarea unei slujbe sau care încearcă formalizarea muncii pe care deja o prestează, şi-au declarat disponibilitatea de a munci (şi-au cãutat de lucru chiar şi muncă ocazională, cu jumătate de normă sau au fãcut demersuri pentru a deveni lucrãtor pe cont propriu), în timp ce 10 la sută dintre respondenţi nu şi-au căutat de lucru în ultima lună.

Întrebaţi cu ce se ocupă în Franţa, procente semnificative din comunităţile studiate au indicat două direcţii: colectarea metalelor (40 la sută) sau statutul de independent (30 la sută). Cele mai importante procente care urmează sunt cele alocate lucrătorilor în construcţii (6 la sută), salubritate (6 la sută), menaj (3 la sută), comerciant (3 la sută), persoane care se ocupă cu vânzarea ziarelor (2 la sută) (job-uri facilitate prin politica de integrare a asociaţiilor franţuzeşti), persoane casnice (2 la sută), procente foarte mici având alte ocupaţii (iniţierea unei afaceri, baby sitter, culegător, grădinărit, mass-media, mediator sanitar, şofer, zidar, zugrav).

O proporţie de 62 la sută dintre persoanele intervievate nu aveau nici o ocupaţie în România, 18 la sută au declarat ca principală ocupaţie agricultura, iar 5 la sută au indicat ocupaţiile casnice. Celelalte procente sunt împărţite pe meserii tradiţionale (cărămidar, ciurar, fierar - toate cumulând un procent de 4 la sută), sectorul construcţiilor (construcţii, betonist, zidar - 4 la sută). Alte meserii/ ocupaţii precum cioban, elev, menajeră, viticultor, tâmplar, dulgher, şofer şi lucrător în zootehnie sau comerţ au înregistrat procente sub 1 la sută.

Venitul mediu pe care o persoană declară că îl câştigă lunar este de 561 euro, reprezentând aproximativ 40 la sută din salariul minim pe economie din Franţa, lucru datorat în primul rând muncii neformalizate contractual şi lipsei de calificare.

 

22 la sută afirmă că vor rămâne în Franţa

Cele mai multe dintre persoanele intervievate (42 la sută) declară că se află în Franţa de între trei şi patru ani, iar 29 la sută dintre aceştia spun că au părăsit România de peste cinci ani. După cinci ani se pot începe demersurile de obţinere a cetăţeniei franceze.

Aproximativ trei sferturi, 74 la sută, dintre cei chestionaţi doresc să se întoarcă în România şi doar 22 la sută afirmă că vor rămâne în Franţa.

Cercetarea de teren s-a desfăşurat în perioada 10 septembrie - 10 octombrie 2012, fiind intervievate 500 de persoane, cetăţeni români de etnie romă, autoidentificaţi astfel, cu vârsta de peste 16 ani şi care au emigrat în Franţa.

Datele pentru realizarea studiului CRPE au fost culese prin aplicarea unui chestionar semistructurat, în comunităţile de romi (tabere) din cinci oraşe din Franţa - Aix-en-Provence, Marseille, Montpellier, Paris şi Toulon. Rezultatele cercetării cantitative sunt completate de trei interviuri în profunzime.

În cadrul eşantionului studiat, majoritatea persoanelor provin din regiunile româneşti Centru şi Nord-Vest, cu precădere din mediu rural (70 la sută).

Vârsta medie a persoanelor intervievate este de 32,2 ani. Distribuţia pe sexe este uniformă, puţin peste jumătate, 51 la sută, fiind bărbaţi. În ceea ce priveşte nivelul studiilor, 52 la sută s-au declarat fără studii în timp ce cealaltă jumătate are studii primare sau gimnaziale. Sub un procent din persoanele intervievate aveau finalizate studii liceale sau şcoli profesionale.

Într-o proporţie însemnată persoanele intervievate sunt plecate în Franţa împreună cu aparţinători (soţul, soţia şi/sau o parte din familie). În medie, pe eşantionul studiat, patru persoane din familia respondentului locuiesc în Franţa, dintre care cel puţin una are sub 16 ani. În acelaşi timp, cel puţin alte trei persoane din familia respondentului din Franţa locuiesc în România.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Romii care muncesc în Franţa câştigă de opt ori mai mult decât în România - studiu.
 Vizualizări articol: 218 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 1 vot
Romii care muncesc în Franţa câştigă de opt ori mai mult decât în România - studiu5.051

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Actualitate national

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei