Numărul consumatorilor de droguri cu tulburări de personalitate sau depresie este în creştere

Numărul consumatorilor de droguri diagnosticaţi cu depresie, anxietate şi tulburări de personalitate a crescut de aproape patru ori în 2011 faţă de anii anteriori, potrivit Raportului naţional privind situaţia drogurilor prezentat, joi, de Agenţia Naţională Antidrog.

Raportul naţional privind situaţia drogurilor arată că patologia psihiatrică asociată consumului de droguri (tulburări de personalitate, depresie, anxietate, tulburări de afect) reflectă, în 2011, o creştere de aproape patru ori a numărului de cazuri diagnosticate cu diferite afecţiuni psihice, deşi numărul total de cazuri admise la tratament pentru consum de droguri este în scădere faţă de anul anterior.

"Indicatorul decese asociate consumului de droguri indică o scădere semnificativă faţă de ultimii patru ani a numărului cazurilor de decese directe asociate consumului de droguri, expresie elocventă a schimbării modelelor de consum. Diferenţa de cazuistică se regăseşte însă în decesele indirecte (număr mult crescut), tocmai ca o confirmare suplimentară a potenţialului lezional şi consumptiv accelerat al acestor droguri noi, ceea ce conduce la o mortalitate totală, directă şi indirectă, similară cu cea a anilor anteriori. S-au schimbat doar cauzele deceselor, nu şi numărul acestora", se arată în raport.

Potrivit specialiştilor, calea injectabilă a devenit exclusivă pentru cazuistica deceselor direct asociate consumului de droguri, opiaceele continuând să domine tabloul drogurilor ilegale în România, cu predominanţa metadonei.

"A crescut impresionant numărul «deceselor indirecte» - posibil ca urmare a aplicării mai stricte a prevederilor legale de încadrare a deceselor care necesită acord medico-legal şi, implicit, a identificării cazurilor pentru evaluările statistice. Se constată o creştere accentuată a patologiei asociate administrării drogurilor - infecţioasă acută, subacută sau cronică, care susţine necesitatea implementării unor măsuri mai eficiente de harm-reduction şi educaţie medicală în rândul consumatorilor de droguri, cu atât mai mult pe fondul exploziei şi transferării consumului către SNPP, cu riscurile implicite ale pattern-urilor de uz specifice acestora (injectare foarte frecventă, doze de stradă având compoziţie incertă, cantitativ şi calitativ, contaminate microbian)", se mai arată în raport.