Persoanele cu deficienţe vizuale sau auditive îşi pot recăpăta independenţa cu ajutorul câinilor

Viaţa persoanelor cu deficienţe auditive sau vizuale ar putea fi mult uşurată cu ajutorul câinilor ghizi care sunt special dresaţi pentru a însoţi astfel de oameni, însă, în România, există doar 10 patrupede care pot face acest lucru, iar nouă dintre acestea sunt încă în perioada de pregătire.

Persoanele care nu văd sau nu aud ar putea să meargă la şcoală, la serviciu sau în locuri pentru petrecerea timpului liber fără să apeleze la ajutorul rudelor sau prietenilor. Fundaţia "Light Into Europe" este singura care a adus în România câini ghizi pentru persoanele cu deficienţe vizuale şi/sau auditive, în prezent un singur român fiind ajutat de prietenul patruped să se deplaseze în afara locuinţei.

Directorul fundaţiei, Camelia Platt, a precizat vineri, în cadrul unei demonstraţii făcute la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMPS), că alţi nouă câini sunt în perioada de pregătire, unul dintre ei urmând ca, din septembrie, să însoţească zi de zi la liceu un tânăr nevăzător.

Platt a mai spus că Lewis şi Klint, cei doi câini pe care i-a prezentat vineri, fac parte din prima generaţie de patrupede pregătite în România şi, într-o lună, ar putea fi folosiţi de către persoane cu deficienţe, dependente de cineva care să le organizeze viaţa.

Directorul "Light Into Europe" a declarat că înlocuirea unui membru al familiei cu un câine ghid aduce multiple avantaje, dând libertate de mişcare, dar şi încredere în sine. "Într-o zi, sperăm ca în aceste locuri (ministere - n.r.) să fie printre angajaţi şi persoane însoţite de câini", a mai spus directorul fundaţiei.

Camelia Platt a explicat că sunt foarte puţine rase de câini care pot deveni însoţitori ai persoanelor cu deficienţe, pregătirea lor durând cam doi ani. Primele 12 luni, câinele trebuie să stea într-o familiei găzduitoare, pentru a învăţa cum să se comporte într-un astfel de mediu. În cele 12 luni, familia respectivă este consiliată, la rândul său, de un instructor canin.

După aproximativ un an, se evaluează personalitatea câinelui şi se decide dacă acesta poate fi pregătit pentru a deveni ghid sau dacă este folosit în alte tipuri de terapii.

Pentru cei care sunt selectaţi să devină ghizi, începe o pregătire intensivă de nouă luni, timp în care animalul este învăţat să se oprească, să treacă strada, să ocolească eventualele obstacole sau să tragă persoana după el fără să o târască, la final urmând să se lucreze, încă trei-patru luni, şi cu persoana pe care urmează să o ajute, împreună antrenându-se pe traseele pe care beneficiarul vrea să le înveţe (şcoală, loc de muncă).

Un astfel de însoţitor al persoanei cu deficienţe poate fi folosit timp de şapte ani, după această perioadă patrupedul fiind pensionat. În ţările care utilizează această metodă de mult timp, un om poate schimba de-a lungul vieţii şi şapte-opt câini ghizi.

Camelia Platt a precizat că, în România, costurile pentru întreţinerea câinilor ghizi ajung la aproximativ 3.000 de euro anual, în timp ce, în Marea Britanie, costurile sunt de 50.000 de lire în cei şapte ani de activitate.

Directorul Fundaţiei "Light Into Europe" a mai spus că, în România, câinii ghizi rămân ai fundaţiei, aceasta asigurând toate costurile de hrană, medicaţie etc.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat că a organizat evenimentul pentru a face cunoscut acest tip de însoţitor al persoanei cu deficienţe auditive sau vizuale, precizând că iniţiativa ar putea constitui o bază pentru viitor.