FOCUS: Târg de joburi pentru studenţi: oferte puţine, interes redus şi gânduri de emigrare

Studenţii se gândesc tot mai serios ca, după terminarea studiilor, să plece în străinătate, unde să se angajeze şi să se şi stabilească, evitând astfel să ajungă "nişte pârliţi" în România, dar ofertele de muncă adresate lor la târgurile de joburi nu sunt nici multe, nici bine plătite.

La un târg de job-uri pentru studenţi care se desfăşoară, marţi şi miercuri în Capitală, sunt mai puţine oferte de muncă comparativ cu alţi ani. Nici numărul celor interesaţi nu este însă mare, mulţi dintre ei intenţionând să plece în străinătate după terminarea studiilor.

Târgul, organizat de Uniunea Naţională a Studenţilor din România (UNSR), este la a patra ediţie, după pauza de anul trecut când doar patru firme au avut locuri de muncă disponibile pentru studenţi.

Potrivit organizatorilor, aproximativ 6.000 de studenţi îşi lasă CV-urile angajatorilor, în fiecare an, aşteptând să fie contactaţi.

Chiar dacă organizatorii anunţă această cifră, marţi, în primele trei ore de la deschiderea târgului nu au venit mai mult de 250 - 300 de studenţi şi nu toţi şi-au depus CV-ul. Şi mai puţini însă dintre cei care aplică reuşesc să se angajeze la aceste companii, majoritatea multinaţionale.

În acest an 17 firme au venit cu peste 200 de oferte de muncă pentru studenţi, mai ales pentru cei de la Universitatea Politehnică, acolo unde se şi desfăşoară acest târg. Sunt oferte de job-uri în inginerie, IT, energie, comunicaţii, asigurări-bănci, transporturi-logistică. Pe lângă aceste locuri de muncă full-time sau part-time, unele companii oferă şi burse, stagii de internship sau de practică unele plătite, altele nu.

Mulţi dintre studenţii care au trecut pragul Universităţii Politehnice nu erau foarte interesaţi de job, majoritatea erau în primii ani de studenţie şi căutau mai degrabă un stagiu de practică pe perioada verii.

"Caut o firmă unde să fac practică la vară, nu vreau neapărat să fiu plătită, pentru că îmi va folosi ca experienţă, toţi ne cer experienţă minimum doi ani", spune o studentă în anul III la inginerie, adăugând că nu va renunţa la facultate pentru un job, iar pe amândouă în acelaşi timp nu le poate face.

De aceeaşi părere este şi un student în ultimul an la Politehnică, care are deja o ofertă pentru un job din luna iunie, la o companie multinaţională, oferindu-i-se şi posibilitatea să plece în străinătate, acesta fiind şi obiectivul său.

"Eu pe 10 milioane nu mă duc să muncesc, nu mi se pare corect. Eu acum vorbesc aşa şi pentru că am o ofertă din luna iunie, cu posibilitatea de plecare în Olanda şi dacă fac o şmecherie pot să rămân acolo. Nu vreau să ajung un inginer pârlit", spune studentul încrezător.

O studentă în anul I la ASE a venit pentru prima oară la un astfel de târg, conştientă că prioritari sunt cei în anii terminali, dar a lăsat totuşi CV-ul la cinci companii. "Eu sunt foarte bună pe partea de organizare, comunicare, am mai găsit şi ceva oferte pentru contabil junior. Am venit aşa, mai mult să deschid drumul", spune ea zâmbitoare.

Din curtea angajatorilor, situaţia se vede altfel. Ei spun că oferă locuri de muncă, unele foarte bine plătite, că nu cer experienţă, că vor să îşi formeze singuri oamenii, dar au nevoie de absolvenţi serioşi, dornici să muncească, să se implice în ceea ce fac, iar rezultatele vor fi pe măsură. În timp ce studenţii îi contrazic afirmând că firmele nu oferă încredere absolvenţilor, îi tot testează, apoi le spun că nu sunt buni, că nu sunt calificaţi.

Reprezentanţii DHL, de exemplu, prezenţi la târg, au zece posturi pentru absolvenţi şi masteranzi. Caută persoane serioase, cărora să le placă domeniul logisticii, nu le cer experienţă şi le oferă training-uri. "Nu le dăm o specializare de la început, îi lăsăm pe ei să îşi descopere abilităţile. Această pregătire durează aproximativ trei luni, este plătită cu 400 de euro lunar, apoi sunt testaţi, iar celor care trec testul li se dă un proiect cu o temă abstractă. Vrem să vedem din partea lor cât sunt de creativi, aşteptăm de la ei să vină cu soluţii inovative", precizează reprezentanta DHL.

La fel spun şi cei de la LukOil, care oferă 15 posturi în domeniul energiei, automatizării, axându-se mai mult pe studenţii de la inginerie energetică. "Le oferim şcolarizare, stagii, apoi o funcţie, îi formăm şi îi plătim chiar de la început cu 1.500 - 2.000 de lei, fără a le cere experienţă, experienţa din altă parte nu este mereu uşor de aplicat. Suntem interesaţi şi de cei care vor să facă practică la noi, pentru a-i avea în vedere pe viitor", spune reprezentanta LukOil.

În colţul opus, unde se recrutează tineri agenţi de asigurări, studenţii nu se prea înghesuie pentru că salariul nu este fix, fiind vorba doar de un comision din câte asigurări încheie, iar pentru ca acest job să fie unul profitabil au nevoie să cunoască mulţi "oameni cu bani".

Cel mai vizitat stand de la târg este cel cu oferte de job ca game taster, unde nu trebuie decât să vii la serviciu şi să joci jocuri pe calculator pentru a depista eventuale greşeli ale programatorului, iar pentru asta eşti şi plătit.

"Este un job fun, dar implică şi anumite responsabilităţi şi nu ne este foarte uşor să recrutăm personal dintre studenţi, pentru că majoritatea dintre ei ia totul în joacă. Depinde foarte mult şi de calitatea aplicanţilor, degeaba avem sute de CV-uri dacă nu avem din ce alege", spune reprezentanta acestei firme, care oferă aproximativ 50 de joburi, dar evită să spună care este salariul pentru un astfel de loc de muncă.

După ce au făcut o tură pe la toţi angajatorii prezenţi la târg şi după ce şi-au lăsat un CV acolo unde au considerat că li se potriveşte job-ul oferit, studenţii pleacă fără prea mari speranţe de angajare, pentru că, oricum, pe majoritatea dintre ei îi paşte gândul să plece din ţară după ce termină facultatea.