Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoMinisterul Sănătăţii (MS) a organizat, ieri, o videoconferinţă cu reprezentanţii prefecturilor şi ai direcţiilor de sănătate publică din teritoriu, cu tema "Cum reacţionăm în cazul apariţiei noului virus gripal pe teritoriul ţării noastre şi ce măsuri trebuie luate în momentul zero".
Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a cerut organizarea acestei videoconferinţe pentru o discuţie despre măsurile de prevenire, supraveghere şi control a virusului gripal A (H1N1).
Bazac a precizat, încă de la începutul întâlnirii, că, în prezent, în România nu există nici un caz de îmbolnăvire şi nici măcar o suspiciune a virusului gripal.
”Ministerul Sănătăţii a reactualizat Planul de intervenţie în pandemia de gripă, conform ultimelor studii ştiinţifice şi recomandări ale OMS şi ECDC. Acestea vizează în principal protejarea populaţiei împotriva ameninţării pandemiei de gripă, pregătirea sistemului de sănătate pentru a face faţă unei pandemii de gripă de mare amploare, detectarea apariţiei unui nou virus gripal în perioada de alertă a pandemiei şi oprirea răspândirii acestuia în vederea limitării numărului de persoane infectate şi a asigurării de condiţii optime de îngrijire a bolnavilor la domiciliu sau la spital. Totodată, în timpul pandemiei se va încerca oprirea pe cât posibil a fenomenului de răspândire a virusului, asigurarea celor mai bune mijloace de prevenire şi de îngrijire a populaţiei, asigurarea bunei funcţionări a structurilor esenţiale de guvernare, securitate şi menţinerea ordinii publice şi a activităţilor economice", informează, MS, într-un comunicat remis ieri.
Oficialii MS au prezentat, în cadrul videoconferinţei, măsurile generale adoptate şi implementate de MS.
Astfel, măsurile care privesc coordonarea şi organizarea fac referire la stabilirea Comitetelor de Coordonare la nivel central, regional şi judeţean, stabilirea echipelor de management al eventualelor cazuri de îmbolnăvire, la nivelul spitalelor de boli infecţioase, stabilirea echipelor de personal medical pentru punctele de frontieră, instituirea serviciului de permanenţă în cadrul reţelei de epidemiologie, la toate nivelurile – central, regional şi judeţean, cât şi organizarea serviciului de primire a probelor de laborator recoltate la nevoie.
Supravegherea epidemiologică înseamnă avertizarea sistemului naţional de sănătate publică pentru identificarea, din timp, a posibilelor cazuri de gripă umană cu noua tulpină de virus A/H1N1, cu privire la măsurilor profilactice aplicabile şi paşii necesari detecţiei, tratamentului şi îngrijirilor pentru eventualele cazuri înregistrate, intensificarea supravegherii îmbolnăvirilor prin gripă în perioada următoare, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii si ECDC, cât şi introducerea sistemului de raportare zilnică a numărului de cazuri de viroze respiratorii.
Totodată, în cadrul videoconferinţei, Bazac a vorbit despre managementul cazurilor care presupune delimitarea ariilor de primire a pacienţilor cu infecţii potenţiale cu virus gripal nou, definirea procedurii de abordare a primelor cazuri suspecte de îmbolnăvire, distribuţia către spitalele de boli infecţioase din centrele universitare a medicamentelor antivirale necesare pentru tratamentul eventualelor cazuri, revizuirea stocurilor de medicamente antivirale şi demararea procedurilor pentru achiziţia de cantităţi suplimentare în vederea acoperirii unui procent cât mai crescut din populaţie, cât şi definitivarea necesarului de materiale sanitare de protecţie (măşti, mănuşi, halate) şi iniţierea procedurilor de achiziţie pentru asigurarea unui stoc de rezervă.
Bazac a precizat că MS are o strategie de comunicare şi informare a populaţiei privind gripa cu noua tulpină, printr-un grup de comunicatori desemnaţi oficial să exprime punctul de vedere al ministerului.
Astfel, oamenii vor fi informaţi printr-o scrisoare despre ceea ce înseamnă gripa în general, gripa cu noua tulpină de virus, precum şi despre măsurile pe care trebuie să le ia fiecare persoană pentru prevenirea îmbolnăvirii, România aliniindu-se, astfel, la măsurile implementate de celelalte state din Uniunea Europeană.
Ministrul Sănătăţii a ţinut să sublinieze că puterea de răspuns a României în cazul declanşării unei pandemii depinde în mare măsura atât de sistemul sanitar, cât şi de capacitatea de reacţie a fiecărei instituţii din sistemele public şi privat. "În acest context o mare responsabilitate revine direcţiilor de sănătate publică”, a susţinut Bazac, citat în comunicat.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a dispus actualizarea sau întocmirea, după caz, a Planurilor de asigurare a continuităţii funcţionării instituţiilor publice centrale şi locale, a agenţilor economici cu risc, precum şi a celor cu activităţi în domeniul alimentar şi integrarea acestora în Planul Naţional Intersectorial gradual pentru intervenţia în pandemie.
