Inspectorii de integritate au demarat verificările declaraţiilor de avere şi de interese ale candidaţilor la primării, consilii judeţene şi locale la alegerile din 1 iunie, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) înregistrând în acest sens peste 60.000 de documente.

Potrivit Legii 144/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANI, cei care candidează pentru un loc în consilii judeţene, locale sau pentru posturi de primar sunt obligaţi să-şi declare averile şi interesele.

 

60.000 de declaraţii de avere.

Surse oficiale susţin că, până ieri, fuseseră înregistrate la ANI peste 60.000 de documente, fiecare declaraţie de avere conţinând şapte pagini, iar cea de interese câte cinci pagini, în condiţiile în care sunt doar 16 inspectori de integritate.

Până la sfârşitul lunii mai se vor încheia şi afişa rezultatele examenului pentru ocuparea altor aproximativ 20 de posturi de inspectori.

Potrivit surselor citate, nu toţi candidaţii la alegerile pentru 1 iunie şi-au transmis declaraţiile de avere şi de interese.

Deşi obligativitatea declarării averilor există încă din anii '90, mecanismele de control al averilor dobândite pe timpul mandatului au apărut mult mai târziu şi au fost concepute astfel încât au fost greu de aplicat. În acelaşi timp, controlul conflictelor de interese era fragmentat şi lacunar, nefiind exercitat în mod sistematic.

 

Monitorizare permanentă.

Înfiinţarea Agenţiei a avut ca scop înlăturarea acestor deficienţe, ANI fiind un organism care va monitoriza permanent declaraţiile de avere/interese, conflictele de interese şi regimul incompatibilităţilor. Spre deosebire de mecanismele anterioare, ANI va acţiona în mod pro-activ pentru detectarea şi sancţionarea celor ce nu respectă legea, existând posibilitatea ca sesizările să se facă şi din oficiu.

În cazul averilor nejustificate, legea stipula că, dacă inspectorii de integritate constată că există o "diferenţă vădită" între averea dobândită şi veniturile câştigate, ei se vor adresa instanţei solicitând confiscarea părţii dobândite în mod nejustificat (art. 4 alin. 2 lit. a).

 

Neconstituţionalitate.

Marţi, Curtea Constituţională şi-a motivat decizia prin care a declarat neconstituţională Legea pentru modificarea Legii 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi decontrol şi a funcţionarilor publici, care afectează activitatea ANI.

În legătură cu motivul de neconstituţionalitate invocat, referitor la încălcarea art.44 alin.(8) din Constituţie, Curtea reţine că prezumţia dobândirii licitea averii constituie una dintre garanţiile constituţionale ale dreptului de proprietate.

"Această prezumţie se întemeiază şi pe principiul general potrivit căruia orice act sau fapt juridic este licit până la dovada contrarie, impunând, în ceea ce priveşte averea unei persoane, ca dobândirea ilicită a acesteia să fie dovedită. Aşa fiind, prezumţia instituită prin textul constituţional de referinţă nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii. Prin dispoziţiile de lege criticate se urmăreşte însă răsturnarea sarcinii probei privind caracterul licit al averii, prevăzându-se că averea a cărei dobândire nu poate fi justificată se confiscă. Pe cale de consecinţă, rezultă că averea unei persoane este prezumată ca fiind dobândită ilicit, până la dovada contrarie făcută chiar de titularul ei", explică Curtea Constituţională.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Averile candidaţilor la primării, consilii judeţene şi locale, verificate de ANI.

Comentarii