Anul 2007 a fost, pentru Biserica Ortodoxă Română (BOR), un nou început, din perspectiva înscăunării noului patriarh, a continuării şi finalizării unor proiecte mai vechi, dar şi prin deschiderea către dialogul ecumenic şi interreligios.
La sfârşitul lunii iulie, patriarhul Teoctist înceta din viaţă, în urma complicaţiilor apărute după o intervenţie chirurgicală, la Institutul Clinic Fundeni.
Mortea PF Teoctist a declanşat, aşa cum era de aşteptat, lupta pentru ocuparea scaunului patriarhal, în acest „joc” intrând, cu sau fără voia lor, şi instituţii ale statului.
Tot un fapt previzibil a fost şi lupta între aripa „tradiţionalistă” (reprezentată de ÎPS Bartolomeu, mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului) şi cea „modernistă” (reprezentată de ÎPS Daniel, mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi locţiitorul de patriarh).
Sfântul Sinod i-a desemnat, în urma a trei tururi de scrutin, pe ÎPS Daniel, mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi locţiitorul de patriarh, ÎPS Bartolomeu, mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi pe PS Ioan Sălăjanu, episcopul Covasnei şi Harghitei, drept candidaţi la scaunul patriarhal, după ce ÎPS Teofan s-a retras din cursă, în al doilea tur de scrutin.
La fel de aşteptată, dar nu fără emoţii, a fost şi alegerea ÎPS Daniel în funcţia de patriarh al BOR, acesta devenind cel de al şaselea patriarh al românilor.
Ecumenism.
Un alt moment important l-a constituit Adunarea Ecumenică de la Sibiu, eveniment în care aripa tradiţionalistă a BOR a văzut o încălcare gravă a canoanelor Bisericii, în timp ce aripa modernistă, în fapt cei care respectă poziţia oficială faţă de ecumenism a Bisericii naţionale, au considerat o asemenea întrunire drept normală şi un prilej de a face cunoscută ortodoxia şi altora. Asta fără a mai lua în considerare latura politică a evenimentului.
Conflict cu Rusia.
Una din problemele ce nu au putut fi rezolvate de ierarhii ortodocşi români a fost aplanarea conflictului cu Biserica Rusă cu privire la reactivarea a trei episcopii româneşti pe teritoriul Republicii Moldova. Noua criză a făcut ca relaţiile dintre cele două Biserici, reluate cu greu după insistenţele patriarhului Teoctist, să se deterioreze rapid sub păstorirea PF Daniel.
Concret, Sinodul BOR, reunit între 22 şi 24 octombrie, a decis reactivarea, în Mitropolia Basarabiei, a Episcopiei de Bălţi (fostă a Hotinului), cu sediul în oraşul Bălţi, a Episcopiei Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail), cu sediul în oraşul Cantemir, şi a Episcopiei Ortodoxe a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fostă Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria), cu sediul la Dubăsari.
Catedrala Mântuirii Neamului.
Cum era de aşteptat, BOR a continuat demersurile pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, unul din visurile încă nerealizate ale ierarhilor români, în acest sens, noul patriarh sfinţind o piatră de temelie pe Dealul Arsenalului din Bucureşti.
Noua sfinţire a pietrei de temelie a viitoarei catedrale, ce ar urma să poarte hramurile Sfântul Andrei şi Înălţarea Domnului, a avut loc după mai bine de opt ani de când, la data de 5 februarie 1999, PF Teoctist a ridicat o cruce de temelie, pentru acelaşi edificiu, în Piaţa Unirii.
Colaboratorii Securităţii.
În 2007, clericii BOR care au colaborat cu Securitatea, în special ierarhii, au fost supuşi dezvăluirilor „pe surse” din partea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Activitatea CNSAS a fost mai intensă în perioada alegerilor noului patriarh, motiv de comentarii ale BOR la adresa activităţii instituţiei.
Printre figurile cele mai cunoscute de clerici „deconspiraţi”, în 2007, că au făcut poliţie politică, s-au numărat IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia.
Un caz interesant este cel al Episcopului Dunării de Jos, Casian Crăciun, despre care surse din CNSAS susţineau că ar apărea în arhivele fostei Securităţi cu numele de cod "Crin", "Casius" şi "Casio", în tinereţe el fiind colaborator al DIE şi participant la misiuni în străinătate. Câteva luni mai târziu, tot surse CNSAS, declarau că ierarhul nu a fost colaborator al Securităţii, decizia fiind luată de Colegiul CNSAS, cu majoritate de voturi.
Statut nou.
La sfârşitul lunii noiembrie, a fost definitivat Statutul Bisericii Ortodoxe Române, noua formă a documentului acordând o putere mai mare credincioşilor şi structurilor bisericeşti locale.
Astfel, episcopii nu vor mai fi aleşi de Colegiul Electoral Bisericesc, ci de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea sinodului mitropolitan, în consultare cu Adunarea Eparhială a eparhiei vacante, patriarhul va fi ales de Sfântul Sinod din propunerile făcute la consultarea acestei structuri cu Adunarea Naţională Bisericească şi cu Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureştilor şi le este permis accesul în Adunarea Parohială şi femeilor.
Potrivit noului statut de funcţionare al BOR, dispare Colegiul Electoral Bisericesc ca for electiv, măsura fiind criticată public de IPS Bartolomeu, mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, unul dintre contracandidaţii PF Daniel la funcţia de patriarh.
Grup de presă.
Tot în acest an, pentru prima dată în existenţa Bisericii Ortodoxe Române, aceasta are un grup de presă, constituit la nivel naţional din postul de televiziune Trinitas şi cel de radio cu acelaşi nume, ultimul studio înfiinţat fiind cel din Capitală.
Radio Trinitas a început să emită pentru prima dată la Iaşi. În noiembrie 2003, Radio Trinitas a obţinut două noi licenţe de emisie: Vaslui şi Moineşti. În anul 2004, Radio Trinitas şi-a extins aria de emisie la nivel regional, în Moldova: Bacău, Piatra Neamţ Oneşti, Topliţa, Putna, Suceava, Darabani. Din anul 2005 şi până în prezent, postul de Radio Trinitas a obţinut, în urma concursului organizat de CNA, mai multe frecvenţe radio, extinzându-şi aria de emisie la nivel naţional: Bucureşti, Zalău, Bârlad, Bicaz, Hârlau, Botoşani, Haţeg, Moldova Nouă, Harghita – Gheorghieni, Tg. Neamţ, Gura Humorului, Rădăuţi, Sibiu, Baia Mare – Văratec, Mogoşa, Durău, Galaţi – Văcăreni. În prezent, Radio Trinitas deţine 26 de licenţe de emisie în toată ţara.
Tendinţe de europenizare.
Indiferent de disputele interne sau externe ale BOR, activitatea instituţiei, în 2007, se remarcă prin tendinţa de „europenizare”, respectiv scoaterea din „anonimatul funcţional”, aşa cum susţinea, după alegerea sa ca patriarh, PF Daniel, el declarând atunci că BOR „Este cunoscută şi în prezent, dar trebuie să fie mai bine cunoscută în multiplele ei lucrări".