China va trimite sâmbătă o femeie în spaţiu - o premieră pentru industria spaţială din această ţară

China va trimite prima femeie în spaţiu odată cu lansarea vehiculului spaţial Shenzhou IX, care va avea loc sâmbătă, a confirmat, vineri, agenţia de presă China Nouă, citată de AFP.

"Trei astronauţi, doi bărbaţi şi o femeie - Liu Yang - se vor afla la bordul vehiculului Shenzhou IX, pentru a efectua această misiune spaţială" chineză, sâmbătă, a anunţat agenţia oficială chineză.

Pilot de vânătoare, Liu Yang, în vârstă de 33 de ani, era - alături de Wang Yaping - una din cele două femei preselecţionate pentru această misiune, care va permite astronauţilor chinezi să ajungă la bordul modulului inaugural al staţiei spaţiale Tiangong-1, aflat deja pe orbita terestră.

Shenzhou IX va decola la ora 10.37 GMT, sâmbătă, de la baza Jiuquan din deşertul Gobi (nord-vestul Chinei), a anunţat agenţia oficială chineză, care a precizat totodată faptul că alimentarea rezervoarelor lansatorului, o rachetă Long March 2F, va începe vineri după-amiază.

"Toate sistemele de control sunt pregătite, iar cei trei astronauţi sunt în formă bună", afirmă China Nouă.

Această primă "întâlnire spaţială", operaţiune dificilă din punct de vedere tehnic, reprezintă un nou motiv de mândrie pentru China, care are ambiţii mari în cursa pentru cucerirea spaţiului.

Detalii păstrate în mare secret

Identitatea femeii-astronaut care a fost aleasă şi care va intra în istoria ţării a fost dezvăluită doar în ziua care precede lansarea: ca de obicei, autorităţile au păstrat în mare secret toate detaliile despre această misiune spaţială.

"Încă din prima zi, mi-au spus că nu eram diferită de astronauţii bărbaţi", a declarat Liu pentru postul de televiziune CCTV, la puţin timp după anunţul oficialilor chinezi.

"Cred în perseverenţă. Dacă perseverezi, succesul îţi va apărea în faţă", a adăugat Liu, care purta uniforma ei de "taikonaut".

Foarte puţine lucruri sunt cunoscute despre cele două femei pilot pregătite pentru misiuni speciale care îşi disputau un loc pentru această lansare. Pe internet, câteva fotografii le arată pe cele două chinezoaice în uniforme impecabile şi purtând cravate roşii.

Însă ziarele chineze au insistat asupra stăpânirii de sine pe care a dovedit-o recent Liu, atunci când, lovind în zbor un stol de porumbei, a reuşit să aterizeze cu bine, deşi avionul ei era grav avariat.

Liu Yang, ofiţer în Armata populară de eliberare, căsătorită şi fără copii, potrivit presei chineze, va face parte din acest echipaj alături de alţi doi astronauţi chinezi Jing Haipeng şi Liu Wang.

China a treia ţară, după SUA şi fosta URSS, care va trimite o femeie în spaţiu

China va deveni astfel cea de-a treia ţară, după Statele Unite şi fosta URSS, care va trimite o femeie în spaţiu cu ajutorul unei tehnologii proprii. Primul zbor spaţial cu echipaj uman la bord a fost realizat în octombrie 2003, de Yang Liwei, un taikonaut devenit de atunci celebru.

Pe 29 septembrie 2011, racheta Long March 2F a lansat Tiangong-1, primul modul din viitoarea staţie orbitală chinezească.

Misiunea Shenzhou ("Nava divină") VIII a permis Chinei să realizeze în octombrie 2011 primul ei "sărut spaţial", reuşind să conecteze Tiangong-1 cu Shenzhou VIII, un vehicul spaţial ce nu a avut astronauţi la bord. Precedentul zbor spaţial cu echipaj uman chinez a fost efectuat de vehiculul Shenzhou VII, în septembrie 2008.

Tiangong-1 a rămas pe orbită după desprinderea de Shenzhou VIII şi şi-a scăzut puţin orbita, la începutul lunii iunie, pentru a se plasa într-o poziţie mai bună în vederea conectării cu Shenzhou IX.

Din motive de securitate, unul dintre cei trei astronauţi chinezi va rămâne la bordul vasului Shenzhou IX după conectare, iar ceilalţi doi colegi ai săi vor merge la bordul modulului Tiangong-1.

Stăpânirea procedurilor de conectare pe orbită reprezintă o etapă crucială în cucerirea spaţiului, reuşită deja de ruşi şi de americani încă din anii 1960.

Acest program spaţial aflat în derulare vizează înzestrarea Chinei, în decursul unui deceniu, cu o staţie orbitală, pe care un echipaj de astronauţi va putea să locuiască într-o deplină autonomie pentru mai multe luni, după modelul fostei staţii spaţiale ruseşti MIR şi al actualei Staţii Spaţiale Internaţionale (ISS).