La Curtea Domnească din municipiul Suceava au început deja lucrările pentru construcţia gardului care va proteja monumentul şi va asigura aspectul estetic pe latura dinspre bulevardul Ana Ipătescu.
Lucrările sunt în atenţia arheologilor
Gardul, care constituie o investiţie a municipalităţii, cu o valoare estimată de circa 100.000 lei, va urma traseul soclului din piatră anterior şi va fi realizat, pe o fundaţie din beton armat, tot din piatră şi înălţat cu plase din fier forjat, reproducând modelul gardului ce împrejmuieşte perimetrul Bisericii Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (sau a „Coconilor”), situată de cealaltă parte a bulevardului.
În prezent, după ce a fost demantelat brâul din piatră care limita perimetrul sitului, se execută săpăturile pentru fundaţie.
Directorul Complexului Muzeal Bucovina (CMB) Suceava, Constantin-Emil Ursu, spune că lucrările, care sunt în atenţia arheologilor, nu vor afecta situl atâta timp cât se realizează pe un traseu care a mai fost săpat anterior.
Gardul va asigura aspectul estetic al zonei şi vizibilitatea ruinelor Curţii Domneşti
Construcţia acestui gard „în oglindă”, care va fi identic cu cel situat de cealaltă parte a bulevardului Ana Ipătescu, va asigura aspectul estetic al zonei precum şi vizibilitatea ruinelor Curţii Domneşti, ruine ascunse de ani buni privirii de gardul din panouri metalice în spatele căruia vegetaţia a invadat vestigiile istorice.
Curtea Domnească din Suceava, ridicată de domnitorul Petru I Muşat în jurul anului 1386, a suferit de-a lungul veacurilor o serie de transformări şi a fost remodelată esenţial cel puţin în două rânduri, în vremea lui Ştefan cel Mare şi în timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu, ultimul mare ctitor al ei fiind Vasile Lupu.
Părăsită total la sfârşitul sec. al XVII - lea, Curtea Domnească s-a ruinat şi a intrat în atenţia cercetătorilor şi restauratorilor abia la începutul anilor 50’ ai secolului trecut.
Schimbarea la faţă a sitului arheologic
Aflată în plin centrul urbei, Curtea Domnească, care a fost cercetată în câteva campanii arheologice (campanii care au fost urmate de o serie de lucrări de restaurare, care s-au oprit, însă, din lipsă de fonduri), a favorizat în ultimii ani, în perimetrul împrejmuit cu gardul din panouri metalice al firmei RESTACO, aciuirea în baraca părăsită a organizării de şantier a unor oameni lipsiţi de adăpost şi a câinilor comunitari, care au transformat situl istoric într-o adevărată groapă de gunoi.
Perimetrul monumentului, care aparţine municipalităţii, a fost salubrizat în câteva rânduri, iar CMB Suceava a venit, cu câţiva ani în urmă, cu propunerea amenajării sitului într-un parc arheologic care ar fi fost primul de acest fel din ţară.
Demarate în preajma sărbătorii „Schimbării la faţă”, lucrările de construcţie a gardului vor avea ca rezultat şi...schimbarea la faţă a sitului arheologic, care nu va mai putea fi lăsat de izbelişte.