Sub semnul luminii taborice

Perioada postului „Sfintei Marii” stă sub semnul „luminii taborice”, căci la 6 august se sărbătorește Marele Praznic al Schimbării la Față a Mântuitorului, pe Muntele Taborului. Această lumină simbolizează regenerarea spirituală a fiecărui creștin, prin „vederea față către față” a lui Dumnezeu. Fiecare dintre noi intră într-o legătură nemijlocită cu Acesta, prin rugăciune și printr-o viață spirituală cât mai curățită.
Tradiția pelerinajelor
În Biserica Ortodoxă Română a devenit o tradiție ca în perioada acestui post creștinii să participe la pelerinaje la mănăstirile care au ca hram numele Maicii Domnului.
Printre aceste mănăstiri, cele mai căutate sunt cele de la Techirghiol, Nicula, Moisei, Rohia.
În timpul acestor pelerinaje religioase, oamenii trăiesc împreună solemnitatea postului, se cunosc mai bine, devin mai apropiați și mai iertători.
După o asemenea experiență, credincioșii se simt mai curați sufletește, mai bogați spiritual și mult mai toleranți.
Ca un al doilea Paște
Sărbătorirea Maicii Domnului este considerată un al doilea Paște pentru că, dacă la Paștele Domnului omul biruiește moartea prin Înviere, Adormirea Maicii Domnului reprezintă biruința omului îndumnezeit asupra morții.
Stabilirea acestui post, cu toate canoanele sale, s-a făcut în cadrul unui sinod ecumenic prin secolele XI-XII.
Să dea Dumnezeu ca în timpul acestui post să dobândim liniștea și sănătatea pe care fiecare dintre noi ni le dorim.