Pomenirea Sfinților făcători de minuni și doctori fără de arginți, Chir și Ioan

Acești sfinți mucenici au trăit în zilele împăratului Dioclețian.
Chir era din Alexandra, iar Ioan era din Edesa. În prigoana pornită atunci împotriva creștinilor, Chir s-a dus spre mare, către așa-zisul sân al Arabiei, și luând cinul călugăresc a locuit acolo. Iar Ioan venind la Ierusalim și auzind de minunile ce le făcea Chir, că vindeca tot felul de boli și de neputințe, s-a dus la Alexandria. Iar de acolo aflând unde se găsea Chir, s-a dus la el și a viețuit laolaltă cu el. Și trăind ei acolo, au auzit că a fost prinsă o femeie, anume Atanasia cu trei fiice ale ei: Teodota, Teoctista și Eudoxia, pentru credința în Hristos, și că trebuie să stea în fața judecătorului. Sfinții s-au temut ca nu cumva femeile, de teama chinurilor, să cadă din credință. De aceea au mers la ele și le-au îmbărbătat să rămână tari în chinuri. Din această pricină au fost prinși și ei, și după multe chinuri li s-au tăiat capetele, împreună cu femeile despre care a fost vorba.