INS: Populația cu domiciliul în România a scăzut. Indicele de îmbătrânire demografică, în creștere



Populația cu domiciliul în România a scăzut; cu 0,3 la sută, într-un an, în timp ce indicele de îmbătrânire demografică este în creștere, în prezent înregistrându-se 103,5 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), informează Mediafax.Populația după domiciliu la 1 ianuarie 2015 a scăzut cu 0,3 la sută față de 1 ianuarie 2014. La 1 ianuarie 2015 populația după domiciliu a fost de 22.279.000 persoane.Populația urbană și cea de sex feminin sunt majoritare (56,4 la sută, respectiv 51,2 la sută).Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populația vârstnică de 65 ani și peste depășind numeric populația tânără de 0 – 14 ani (3.419.000 față de 3.304.000 de persoane). Dacă la 1 ianuarie 2014 populația de 0 – 14 ani deținea o pondere mai mare decât cea de 65 ani și peste în totalul populației după domiciliu, la 1 ianuarie 2015 raportul s-a inversat.



Recomandări

Leonardo Badea (BNR): Premise pentru creșterea investițiilor străine directe în Europa Centrală și de Est. Cazul României

Leonardo Badea (BNR): Premise pentru creșterea investițiilor străine directe în Europa Centrală și de Est. Cazul României
Leonardo Badea (BNR): Premise pentru creșterea investițiilor străine directe în Europa Centrală și de Est. Cazul României

Ministrul Muncii, Simona Bura Oprescu, a venit la Suceava pentru a-l susține pe Gheorghe Șoldan pentru șefia județului

Gheorghe Șoldan și ministrul Muncii, Simona Bura Oprescu, alături de pensionarii suceveni
Gheorghe Șoldan și ministrul Muncii, Simona Bura Oprescu, alături de pensionarii suceveni

Leonardo Badea (BNR): Dinamica economică a ultimului sfert de secol în România și nevoia curentă de re-echilibrare a finanțelor publice

Leonardo Badea (BNR): Dinamica economică a ultimului sfert de secol în România și nevoia curentă de re-echilibrare a finanțelor publice
Leonardo Badea (BNR): Dinamica economică a ultimului sfert de secol în România și nevoia curentă de re-echilibrare a finanțelor publice