Deputata AUR de Suceava, Veronica Grosu, îi solicită premierului Ilie Bolojan să spune dacă are soluții pentru impunerea de costuri reale ale creditelor în România. Veronica Grosu i-a transmis premierului că într-un raport al Consiliului Concurenței care vizează comportamentul băncilor participante la formarea ratei de referință Robor a fost analizată activitatea băncilor pe piața monetară interbancară, mai exact comportamentul acestora în cadrul procedurii de fixing pentru acest indice.
„A fost analizată conduita băncilor în cadrul acestui mecanism, respectiv dacă au respectat normele de concurență. Consiliul Concurenței a trimis raportul conținând concluziile investigației pe tema Robor, cu constatări care implică sancțiuni, către toate băncile implicate în stabilirea indicelui. Este vorba de raportul cu propuneri ale echipei de investigație, la care băncile au 30 de zile să formuleze opinii, înainte ca instituția să își însușească sau nu acest raport oficial și să ia o decizie de sancționare. În perioada următoare, băncile trebuie să răspundă la acest raport. Urmează și audieri cu reprezentanții Consiliului Concurenței”, a spus Grosu. Ea a adăugat că decizia de amendare este de așteptat să fie emisă în mai-iunie, înainte de expirarea actualului mandat al conducerii Consiliului Concurenței.
„Ținând cont că instituția statului aplică amenzi uriașe, calculate ca procent de până la 10% din cifra de afaceri, băncile pot primi amenzi totale de sute de milioane de euro”, a adăugat deputata AUR de Suceava. Ea a spus că practic, Consiliul Concurenței a identificat o fixare coordonată a ratei Robor în baza unei înțelegeri de tip cartel intre instituțiile financiare care participă la calculul acestei ratei. De asemenea, Veronica Grosu a spus că inspectorii au verificat atunci calculatoarele și telefoanele șefilor de Trezorerie, ale dealerilor, dar și ale președinților sau directorilor executivi, deschizând emailuri, mesagerii Whatsapp și platforma de comunicare între dealeri.
„Comunicările din e-mail-uri și mesagerii mobile ale bancherilor s-au făcut având drept cuvinte de căutare nume ale dealerilor din alte bănci, vizând discuții despre cotații ROBOR, și a fost verificată și corespondența președinților de bănci cu departamentele de Trezorerie. Fiind o investigație de circa trei ani, de regulă sancțiunile sunt însușite de plen. Practic, avem indicii că băncile de stat CEC Bank si Exim Bank ar fi participat la manipularea Robor afectând competitivitatea companiilor românești. În august 2022, anul declanșării controlului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma că băncile <au sărit calul> și au dus Robor-ul peste dobânda-cheie. Ce măsuri veți lua ca românii să achite costuri reale ale creditelor? Ce măsuri veți lua cu conducerile CEC si Exim Bank? Este normal ca bănci de stat să facă parte dintr-un cartel în defavoarea românilor? Ce încredere pot să mai aibă românii în bănci sau în instituțiile statului dacă sunt furați cu complicitatea acestora? În ce domeniu nu se fură în România?”, i-a transmis Veronica Grosu premierului României. În final, deputata AUR i-a solicitat premierului Bolojan să spună dacă are în vedere instituirea prin lege a un mecanism de restituire administrativă a sumelor impuse suplimentar celor afectați de manipularea Robor.
