Ministrul Internelor și Reformei Administrative, Cristian David, declară, într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX, că își dorește ca, în mandatul său, să fie finalizat proiectul de reformă a structurilor de ordine publică și ca pașapoartele biometrice să fie introduse cel târziu în 2009.
De asemenea, David se referă la măsurile pe care le implică aderarea la spațiul Schengen, printre care includerea Poliției de Frontieră în Poliția națională.
Ministrul Internelor și Reformei Administrative menționează și conflictele dintre grupările interlope, în orașe precum Craiova, sau eliminarea cazurilor de corupție, un exemplu recent fiind ancheta de la Serviciul Furturi Auto, din Capitală.
Prezentăm integral interviul acordat agenției MEDIAFAX de către ministrul Cristian David:
Reporter: Domnule ministru, România aspiră la statutul de stat Schengen, în acest sens fiind demarate de mai mult timp procedurile specifice. Care este stadiul actual al acestora și ce considerați că mai este de făcut?
Cristian David (C.D.): Anul trecut, așa cum se știe, am solicitat specialiștilor din minister întocmirea planului multianual de reorganizare a structurilor de ordine și siguranță publică, plan care va trebui să ofere soluțiile pentru două problematici: pe de o parte eliminarea suprapunerilor între structurile ministerului, iar pe de alta să acopere deficitul de personal din anumite zone ale țării. Este necesar de asemenea să gândim o strategie de absorbție treptată a personalului Poliției de Frontieră în Poliția națională până la momentul aderării la spațiul Schengen. De altfel, una dintre variantele de lucru privește posibilitatea includerii Poliției de Frontieră în structura Poliției naționale, fără a fi în mod evident afectate performanțele și misiunile caracteristice acestei structuri. În acest moment, am comunicat de la bun început faptul că suntem în așteptarea finalizării acestui program de reorganizare, care să cuprindă cele două structuri, acesta urmând să fie operaționalizat începând cu a doua jumătate a acestui an. Ceea ce vreau să subliniez este că nu se pune problema încetării raporturilor de muncă, a unei eventuale disponibilizări a polițiștilor de frontieră, aceștia nu vor fi scoși în afara sistemului, ci se vor integra în structurile de ordine și siguranță publică ale Ministerului, evident, în principal în cele ale Poliției naționale.
Rep.: S-a discutat mult în acest context despre pașapoartele biometrice. Ce sunt ele și când preconizați introducerea acestora?
C.D.: Pașapoartele biometrice conțin mai multe date de identificare ale unei persoane față de pașapoartele obișnuite, în sensul datelor privind identificarea persoanelor, și vor avea elemente biometrice care sunt, evident, singulare și unice pentru identificarea fiecărei persoane. Pașaportul biometric creează premisa unui instrument de identificare securizat, care să nu mai poată fi în nici un fel falsificat și utilizat în alte scopuri decât cele pentru care acesta a fost eliberat.
Momentul în care vom avea pașapoartele biometrice mi-aș dori să fie cel mai târziu la începutul anului viitor, dat fiind că procedurile de licitație sunt aproape de finalizare, ele nu se află din păcate în coordonarea Ministerului de Interne, ele se fac de către Regia Protocolului de Stat, noi nu suntem decât beneficiari și nu pot să fac altceva decât să-mi exprim încrederea că aceste proceduri se vor finaliza cât mai curând cu putință.
Rep.: Ați declarat la bilanțul Poliției de Frontieră că această structură și Poliția națională se vor uni. Ce a determinat această inițiativă și care vor fi consecințele?
C.D.: Această inițiativă a fost determinată de faptul că, la momentul aderării la spațiul Schengen vom fi în situația desființării frontierei cu Ungaria și Bulgaria, fapt ce va presupune pentru Poliția de Frontieră actuală o reorganizare astfel încât efectivele și structurile care astăzi acționează pe respectiva zonă de frontieră să fie reproiectate în interiorul structurii. În același timp, este tot mai evidentă suprapunerea problematicilor în cadrul Poliției de Frontieră și Poliției naționale, cu privire la combaterea traficului de ființe umane, traficului de droguri și în ceea ce privește atribuțiile de combatere a migrației ilegale. Încet, încet, cele două structuri, din punct de vedere al obiectivelor operaționale, încep să atingă un punct de convergență ceea ce, practic, solicită unificarea logică a acestora pentru a evita o suprapunere de atribuții ale lor, conducând, evident, și la o mai scăzută eficiență a gradului de operaționalitate.
Rep.: Când credeți că structura va deveni operațională?
C.D.: Spuneam de la bun început că acest proces este unul de integrare treptată și trebuie să fie finalizat până la momentul aderării noastre la spațiul Schengen.
Rep.: Una din provocările mandatului dumneavoastră a fost violența stradală. Care este în prezent situația violenței stradale și care ar fi măsurile pe care le-ați luat pentru reducerea acestui fenomen? La bilanțul IGPR ați cerut măsuri ferme pentru reducerea fenomenului. Care sunt rezultatele și mă refer în special la Craiova, Neamț și Bacău, zone considerate critice din acest punct de vedere?
C.D.: Așa este. Acesta a fost unul dintre subiectele pe care am pus foarte mare accent în cadrul ședinței de lucru pe care am avut-o cu șefii Inspectoratelor Județene de Poliție și ai Polițiilor municipale. Evenimentele de acest gen, din acest început de an, au demonstrat, în unele localități, din păcate, o insuficientă implicare la nivelul Poliției, pe care nu am putut-o accepta și nici nu o voi tolera. Vedeți doar cazul Craiova. Am transmis un mesaj foarte clar în acest sens, care responsabilizează direct fiecare inspector șef pentru modul în care înțelege să gestioneze problema a violenței stradale.Vreau însă să subliniez și aspectul pozitiv al implicării preventive, acolo unde acțiunea poliției, de natură preventivă, a împiedicat escaladarea unor evoluții conflictuale care ar fi putut pune în pericol și afecta siguranța cetățenilor. Acest gen de abordare pe baza informațiilor preliminare trebuie să stea la baza unei intervenții prompte, eficiente și operative a poliției și sunt convins că aceștia au toate instrumentele necesare pentru a valorifica informațiile pe care le au, punând accent pe intervenția preventivă și mai puțin pe latura de intevenție.
Rep.: Există niște rezultate preliminare ale anchetei pe care ați cerut-o la Craiova?
C.D.: Ceea ce urmează să fie finalizat în cadrul anchetei de la Craiova, cred că deja se știe, se cunoaște. Acolo există de multă vreme un focar de conflict între mai multe grupuri interlope care-și dispută supremația pentru dominarea unor activități infracționale, în special la cele de stradă, și de aceea am cerut în mod imperativ intervenția foarte fermă, hotărâtă și energică a Poliției și constat că de la momentul înlocuirii conducerii județene a Poliției, numărul acestor incidente a scăzut considerabil. Practic nu am mai întâlnit astfel de incidente în ultima perioadă.
Rep.: Domnule ministru, care sunt concluziile preliminare ale controlului pe care dumneavoastră l-ați dispus la Furturi auto?
C.D.: Chiar dacă raportul nu este finalizat, din verificările de până acum sunt semnale că au mai existat astfel de situații, nu neapărat la sectorul doi, când anumite lucrări au fost finalizate ca urmare a retragerii plângerilor persoanelor vătămate, mașinile acestora găsindu-se în circumstanțe care pot ridica suspiciuni. Ar fi bine ca în toate aceste cazuri acele autoturisme să fi fost găsite de proprietari, dar atunci când un autoturism este furat dintr-un sector și este găsit întâmplător în altul e greu de crezut că nu este o legătură între aceste două situații. Din păcate, ceea ce pentru mine a fost inacceptabil și pentru care am dispus de altfel un control sever, este legătura de complicitate între poliție și infractor. Nu cred că există ceva mai reprobabil și mai condamnabil decât ca un polițist aflat în slujba legii să aibă o complicitate cu infractorii și victimele, cetățenii, să sufere de pe urma acestei complicități. Vreau ca acest control să reprezinte în același timp un semnal de avertizare pentru toți polițiștii care au cea mai mică urmă de intenție în a pactiza sau a avea relații de conjuctură și complicitate cu infractorii, pentru astfel de situații să fie eliminate. Altfel, toți aceia despre care voi avea informații vor suporta cele mai drastice și severe consecințe, pentru că nu este doar nelegală, ci este și profund imorală această atitudine a polițiștilor.
Rep.: La un moment dat ați lansat ideea ca polițiști români, în colaborare cu cei bulgari, să fie prezenți pe litoralul bulgăresc. Se va întâmpla acest lucru?
C.D.: Așa este. La întâlnirea bilaterală pe care am avut-o cu omologul meu bulgar, acesta a solicitat – inițiativa de altfel aparține părții bulgare – un sprijin polițiștilor români pe durata sezonului estival în Bulgaria. Noi analizăm această propunere, dar ceea ce vă pot spune până în prezent este că nu am elemente convingătoare care să susțină nevoia de a trimite polițiști români în Bulgaria. Eu cred că sarcina de a asigura ordinea și siguranța publică în Bulgaria revine în mod exclusiv autorităților bulgare, așa cum și nouă, pe durata sezonului estival, în Constanța, în Mamaia, pe întregul litoral ne revine în mod direct, exclusiv și nemijlocit această responsabilitate, fără a apela la structuri polițienești ale altor state.
Rep.: Domnule ministru, ați vizitat, în calitate oficială, Statele Unite ale Americii. Una dintre problemele care a suscitat interesul opiniei publice a fost cea a vizelor pentru românii care vor să călătorească sau să muncească în Statele Unite. Ați discutat această problemă cu americanii? Și dacă da, care sunt rezultatele?
C.D.: Am discutat cu oficialii americani cu privire la calendarul pentru includerea României în programul Visa Waiver, care sunt condițiile pe care autoritățile americane le solicită pentru includerea României în program. Vreau însă să pun în evidență și un alt aspect. În afara negocierilor bilaterale am avut o discuție și cu comisarul european Franco Frattini, în cadrul Consiliului European Justiție și Afaceri Interne, unde s-a concluzionat că este mai eficientă o abordare unitară la nivelul Uniunii Europene în negocierile cu Statele Unite și de aceea am ales pentru moment să dăm prioritate și întâietate acestor negocieri UE-SUA, urmând ca, la comunicarea rezultatului acestor negocieri, să formulăm pe mai departe care ar fi strategia de urmat în relațiile bilaterale România-SUA pentru includerea în programul Visa Waiver. Ceea ce am solicitat autorităților americane este un proces care să includă și autoritățile române în așa fel încât să putem contribui și noi pe componenta de afaceri interne la realizarea obiectivului de ridicare a vizelor care, practic, va consfinți aproape în totalitate dreptul la liberă circulație al românilor nu doar în spațiul european, ci și pe continentul nord-american.
Rep.: Ați lansat, recent, în discursul dumneavoastră de la Academia de Poliție, ideea înființării unui colegiu, o structură similară celei existente în domeniul apărării și în domeniul informațiilor. Despre ce este vorba?
C.D.: Este vorba despre înființarea unui colegiu național de afaceri interne care să acopere problematica Schengen, contribuția României la spațiul european de justiție, libertate și securitate, care nu se limitează doar la cooperarea polițienească, fiind un element de noutate, un domeniu mai nou la care trebuie să ne adaptăm. Consider absolut necesară o formă de pregătire superioară pentru cadrele de conducere ale ministerului, care, urmând aceste cursuri, vor avea mai multe informații, elemente și o deschidere pentru viitoarele decizii mult mai bine întemeiate și argumentate, fundamentate pe caracteristicile spațiului european.
Rep.: Tot atunci ați lansat ideea înființării unei noi facultăți. Despre ce este vorba?
C.D.: Este vorba despre un proiect pilot care vizează facultatea de ordine publică, nu știu dacă facultate sau curs este formula cea mai potrivită. Rămâne ca actuala conducere a Academiei să analizeze acest proiect, însă consider necesar, în perspectiva înființării poliției locale, să avem capacitatea de a pregăti pe componenta de ordine publică, la nivelul Academiei, cadre de conducere. Componenta de ordine publică nu trebuie înțeleasă doar în sensul dirijării circulației, ci și în sensul asigurării ordinii și siguranței publice care astăzi, cel puțin în mediul urban, îmbracă o problematică variată, care solicită o pregătire de specialitate a cadrelor ministerului și care, repet, nu trebuie înțeleasă prin simpla aplicare a amenzilor, ci printr-o interacțiune permanentă și continuă a structurilor de ordine publică cu cetățenii, cu comunitatea, fiind deci necesară această formulă de pregătire specializată.
Rep.: Ministerul pe care-l conduceți are un examen important de trecut prin implicarea în măsurile de protecție pentru Summit-ul NATO. Sunt motive de îngrijorare sau sunt zone în care ar trebui să existe mai multă implicare din partea, să spunem, a șefilor din poliție?
C.D.: Nu sunt motive de îngrijorare în privința organizării Summit-ului, singurele semne vin cu privire la gradul de confort pe care bucureștenii îl vor avea afectat în ceea ce privește traficul în zilele respective. Cunoaștem cu toții că infrastructura rutieră existentă și așa face cu dificultate față traficului cotidian, orice restricționare suplimentară de circulație creează premisa unor aglomerări sau blocaje auto și din păcate în mod direct aceasta va fi principala consecință pentru bucureștenii care vor dori să circule în zilele respective, adică un trafic intens și aglomerat care le va crea un disconfort. Evident că recomandarea noastră și a celorlalți organizatori către conducătorii auto este să evite, pe cât posibil, circulația în zonele pe care se efectuează traseele oficiale, iar cei care nu pot evita aceste trasee e bine să-și ia măsuri de siguranță, în sensul de a pleca din timp și de a avea în vedere posibilele întârzieri în trafic, dar să folosească și mijloacele de transport în comun, în special metroul, care va avea un program adaptat acelor zile. Vreau totuși să subliniez că măsurile de securitate absolut obligatorii pentru acest gen de eveniment au fost dispuse astfel încât să nu afecteze activitatea cotidiană a bucureștenilor. Așa după cum se știe, o bună parte a instituțiilor publice nu vor lucra în acele zile tocmai pentru a da posibilitatea bucureștenilor să evite deplasările și pe această cale să creeze o suprasolicitare a traficului în acele zile.
Rep.: Care ar fi problema acută pe care dumneavoastră ați dori să o rezolvați până la încheierea mandatului?
C.D.: Eu mi-aș dori ca până la încheierea mandatului, proiectul de reformă instituțională a structurilor de ordine și siguranță publică să fie finalizat.
