Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPrim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis o scrisoare autorităților române în care avertizează cu un mecanism mai dur decât Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), dacă modificările aduse codurilor penale intră in vigoare, au declarat pentru MEDIAFAX surse politice.
Frans Timmermans precizează, în scrisoarea transmisă autorităților române, că reprezentanții Comisiei Europene au fost nevoiți să revină în ultimele luni, la intervale frecvente, la chestiunea evoluțiilor privind statul de drept în România.
"În fiecare dintre aceste ocazii, Comisia a subliniat că anularea progreselor înregistrate în ultimii ani a continuat. Problemele pe care le-am identificat și recomandările emise pentru atenuarea acestor preocupări nu sunt abordate. (...) Din nefericire, evoluțiile recente din România au agravat și mai mult problemele existente privind respectarea statului de drept. (...) Amendamentele adoptate de Parlamentul României la 24 aprilie 2019 la Codul penal român, Codul de procedură penală și Legea specială privind corupția adaugă la aceste preocupări. Aceste prevederi riscă să creeze o situație de impunitate de facto pentru infracțiuni, inclusiv infracțiuni de corupție, în timp ce, așa cum subliniază Comisia de la Veneția, România, ca și celelalte state, are obligația pozitivă de a se asigura că sistemul său penal este eficient în lupta împotriva formelor grave de infracțiuni", se arată în scrisoarea transmisă de prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, au transmis pentru MEDIAFAX surse politice.
Scrisoarea este adresată președintelui Klaus Iohannis, președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, președintelui Camerei Deputaților Liviu Dragnea și premierului Viorica Dăncilă.
Potrivit sursei citate, Comisia Europeană va declanșa "Rule of law Framework", proces care va înlocui pentru un timp MCV, dacă țara noastră adoptă alți pași negativi în domeniul judiciar, precum promulgarea ultimelor modificări aduse codurilor penale.
"Având în vedere aceste preocupări majore și dacă îmbunătățirile necesare nu sunt făcute în timp scurt, ori dacă alți pași negativi sunt făcuți, precum promulgarea ultimelor modificări la codurile penale, Comisia va declanșa Rule of law Framework (Cadrul privind Statul de Drept) fără întârziere. Acest proces – care prevede un dialog pentru a corecta preocupările și a evita activarea Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene – va înlocui pentru un timp procesul MCV. Criteriile și recomandările relevante din MCV vor fi analizate în cadrul Rule of law Framework. Desigur, România rămâne obligată să respecte angajamentele asumate în momentul aderării, iar criteriile MCV rămân deschise până când acestea sunt îndeplinite pe deplin și într-un mod satisfăcător", se mai arată în scrisoare.
Frans Timmermans arată, în scrisoare, că, în pofida eforturilor, multe preocupări au fost ignorate în actele adoptate și rămân valabile, cum ar fi:
-Reducerea termenelor de prescripție: pentru infracțiunile care fac obiectul unei pedepse între 10 și 20 de ani, și între 5 și 10 ani, perioada până la condamnare definitivă ar fi, în principiu, redusă cu doi ani. Acest amendament poate duce, potrivit prim-vicepreședintelui CE, în multe cazuri, la atingerea perioadei de prescripție înainte ca ultima instanță să aibă posibilitatea de a judeca cazul. Aceasta înseamnă că multe infracțiuni pot rămâne nepedepsite, inclusiv infracțiuni care, în conformitate cu legislația UE, ar trebui pedepsite în mod efectiv cu sancțiuni penale, proporționale și cu efect de descurajare (cum ar fi falsificarea de bani, abuz de piață sau pornografie infantilă)
-Reducerea pedepselor pentru anumite infracțiuni în poziții publice, cum ar fi abuzul în serviciu: Amendamentul prevede că, înainte de judecată, în cazurile în care suspectul dă înapoi beneficiul material primit, în contextul anumitor infracțiuni de corupție, perioada de condamnare la închisoare să fie redusă la jumătate. Acest lucru va avea un impact, spune Timmermans, asupra duratei pedepsei cu închisoarea în astfel de cazuri și, în ultimă instanță, asupra efectului disuasiv al dispozițiilor penale care stau la baza acesteia.
-Introducerea unui prag ridicat pentru intenția directă în cazul anumitor infracțiuni: intenția directă necesară «trebuie să fie evidentă dincolo de orice îndoială». Introducerea unui grad atât strict de intenție ar putea afecta lupta împotriva infracțiunilor grave și poate duce la impunitate
-Modificarea regulilor privind denunțul infracțiunilor de mituire: normele adoptate ar limita posibilitățile de a furniza dovezi privind infracțiuni de mituire și ar avea un efect disuasiv în ceea ce privește denunțul de către cineva implicat într-un caz de luare de mită dacă, după expirarea unui an, nu mai este disponibilă o diminuare a pedepsei
"Impactul acestor modificări ar putea fi agravat suplimentar de orice legislație care să permită recursuri extraordinare în cazurile afectate de hotărârea Curții Constituționale privind sentințele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ceea ce constituie în sine o ingerință în ceea ce privește independența sistemului judiciar și ar putea afecta protecția eficientă a intereselor financiare ale UE", avertizează rim-vicepreședintele Comisiei Europene.
Scrisoarea prim-vicepreședintelui Comisiei Europene vine în condițiile în care, duminică, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat că are informații potrivit cărora șeful statului Klaus Iohannis ar fi insistat ca liderii europeni să transmită o sancțiune la adresa României.
"Am informații că a insistat foarte mult la liderii europeni, să vedem dacă i-a convins sau nu, ca să mai transmită ceva, o sancțiune sau măcar o amenințare către România. O să vedem zilele astea dacă se întâmplă sau nu. Arată încă o dată ce atitudine are acest om față de România. Nu îl interesează că poate aduce deservicii", a declarat Liviu Dragnea, la Antena 3.
Președintele Klaus Iohannis a sesizat, vineri, Curtea Constituțională în legătură cu modificările aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Judecătorii CCR vor dezbate pe 28 mai obiecțiile de neconstituționalitate ale șefului statului cu privire la coduri.
Totodată, PNL și USR au sesizat și ei Curtea cu aceste modificări, sesizarea acestora fiind luată în discuție de judecătorii CCR pe 22 mai.
Articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană are următoarele prevederi:
"(1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.
Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.
(2) Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.
(3) În cazul în care a fost făcută constatarea menționată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ține seama de eventualele consecințe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor și obligațiilor persoanelor fizice și juridice.
Obligațiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice situație pentru statul membru respectiv.
(4) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide ulterior să modifice sau să revoce măsurile luate în temeiul alineatului (3), ca răspuns la modificarea situației care l-a determinat să impună măsurile respective.
(5) Modalitățile de vot care, în înțelesul prezentului articol, se aplică Parlamentului European, Consiliului European și Consiliului sunt prevăzute la articolul 354 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene".
