Băsescu: Noul acord cu FMI trebuie să aibă ca obiectiv şi crearea condiţiilor de acces în zona Euro

"Cred că trebuie să ne propunem ca acest nou acord să ne creeze condiţii de acces în eurozonă. Şi aici vreau să fiu foarte clar. Cele cinci criterii de la Maastricht nu sunt foarte departe de noi, trei sunt îndeplinite, celelalte două sunt relativ aproape, marea noastră problemă este legată de competitivitatea sectorului de stat", a afirmat preşedintele Băsescu.

El a arătat că a văzut ţări care au intrat în zona Euro doar pe baza îndeplinirii criteriilor de la Maastricht, dar au fost pur şi simplu împinse în criză din cauza lipsei de competitivitate.

"Nu am nicio îndoială că la finalul acestui nou acord faţa României va fi schimbată din punctul de vedere al competitivităţii", a adăugat Băsescu.

Şeful statului a ţinut să mulţumească reprezentanţilor instituţiilor financiare internaţionale pentru că au acceptat începerea discuţiilor cu autorităţile de la Bucureşti pentru un nou acord.

"Doresc să vă mulţumesc că aţi acceptat să începem discuţiile pentru un nou acord. Vă mulţumesc dumneavoastră şi instituţiilor pe care le reprezentaţi", a spus şeful statului.

Preşedintele a reiterat în discuţiile de la Palatul Cotroceni că, deşi România este reechilibrată macroeconomic, aceste echilibre "sunt încă fragile".

"Convingerea mea este că, deşi România este reechilibrată macroeconomic urmare a măsurilor din 2010, aceste echilibre încă sunt fragile. De aceea cred că unul dintre principale obiective ale noului acord trebuie să fie continuarea consolidării macroeconomice. Fără acest element nu putem previziona o creştere durabilă şi continuă fără sincope", a afirmat şeful statului.

El a evidenţiat că o prioritate a noului acord trebuie să fie reformele structurale, cum ar fi reforma sănătăţii, legea salarizării în sectorul public şi continuarea restructurării companiilor de stat.

"Sigur, reformele structurale, fie că vorbim de reforma în sănătate care să permită accesul banilor privaţi în sistem sau aplicarea legii noi a salarizării, care e tot o reformă structurală, sau restructurarea companiilor de stat, trebuie să fie o altă prioritate a noului acord", a mai spus Băsescu.

La rândul său, reprezentantul FMI, Andrea Schaechter, a apreciat "succesul" în reducerea dezechilibrelor macroeconomice, obiectiv urmărit de precedentul acord şi care trebuie menţinut şi în noul acord.

"Ceea ce s-a început în ultimul program a urmărit să reducă dezechilibrele macroeconomice şi s-a înregistrat un succes în acest domeniu. Un obiectiv important acum este să menţinem aceste câştiguri care au fost înregistrate în trecut. Aceasta presupune continuare îmbunătăţirii şi întăririi instituţiilor din zona fiscală, zona finanţelor publice", a spus reprezentantul FMI.

Schaechter a arătat că rămâne de discutat în privinţa pachetului corect de măsuri care trebuie identificat în vederea stimulării creşterii economice.

"O altă prioritate crucială pentru România este cum să creeze şi să menţină creşterea, care vine la un loc cu crearea de locuri de muncă, şi să pună România pe traiectoria convergenţei ca membru al Uniunii Europene. Care este pachetul corect de măsuri, de politici care poate fi folosit pentru a atinge aceste obiective comune? Asta suntem aici să discutăm", a mai spus reprezentantul FMI.

Totodată, reprezentantul Comisiei Europene, Istvan Szekely, i-a mulţumit şefului statului pentru rolul personal jucat în implementarea celor două acorduri anterioare, adăugând că este de acord cu acesta în privinţa obiectivelor cheie.

"Dar prin jucarea de mine a unui rol important în primul program am plătit un preţ politic foarte mare", a ţinut să sublinieze Băsescu, el adăugând că va rămâne un partener al organismelor internaţionale până la sfârşitul mandatului său în 2014.

O misiune a FMI se află la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut cu România, autorităţile precizând anterior că doresc ca un nou acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.

Următorul acord cu România, de tip preventiv, va fi unul de consolidare macroeconomică şi de reforme structurale, urmărind în principal disciplina politicilor, şi va presupune privatizarea şi restructurarea unor companii de stat, a declarat, marţi, la Bucureşti, directorul general al FMI, Christine Lagarde.

Consiliul Director al FMI a avizat, la sfârşitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale acordului cu România. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.

Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să fie finalizat în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, pânã la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunãtţire a managementului companiilor de stat.