Omar Hayssam este vizat şi într-un dosar de la DNA, privind privatizarea IPRS Băneasa

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a arătat, vineri, într-un răspuns trimis la solicitarea agenţeii MEDIAFAX, că în cadrul procedurii de privatizare a fostei Întreprinderi de Piese Radio şi Semiconductor (IPRS) Băneasa au fost depuse mai multe înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a unei firme reprezentate de Omar Hayssam, actele fiind necesare pentru a participa la privatizarea IPRS Băneasa.

"Având în vedere stadiul anchetei, în acest moment, informaţii suplimentare nu sunt publice, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. 1 lit. e, f din Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public", a precizat DNA.

IPRS Băneasa a fost înfiinţată în 1962. În septembrie 2003, pachetul majoritar de 51,4 acţiuni al întreprinderii a fost cumpărat de compania Ogharit Trading CO Siria, controlată de omul de afaceri Omar Hayssam, iar ulterior IPRS Băneasa şi-a încetat activitatea.

Omar Hayssam a fost condamnat definitiv în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul "Volvo" şi fraude în cauza "Foresta Nehoiu", sirianul fiind judecat în alte două dosare, pentru fuga din România şi pentru delapidare. În cele cinci dosare anchetele au fost făcute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 şi condamnat definitiv, în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare. Hayssam a primit pedeapsa pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.

Într-un alt dosar, cunoscut ca "Volvo", în 26 mai 2010, Omar Hayssam şi cei doi asociaţi ai săi, Quasim Essa şi Mohamad Omar, au fost condamnaţi de Tribunalul Bucureşti la 16 şi, respectiv, 14 ani de închisoare pentru înşelarea mai multor firme de leasing. Aceştia au fost acuzaţi că au înşelat firmele de leasing cu capete de tractor Volvo, pe care le-au exportat cu acte false în Siria şi Egipt.

Sentinţa a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti, care a menţinut decizia Tribunalului Capitalei. Ulterior, avocaţii celor trei au contestat decizia Curţii de Apel Bucureşti la instanţa supremă, care în 22 noiembrie 2012 a dat o decizie definitivă în acest dosar, menţinând condamnările dispuse de instanţele inferioare.

Omar Hayssam mai are o condamnare definitivă, de trei ani de închisoare pentru fraudă, în dosarul "Foresta Nehoiu, dispusă în 29 iunie de instanţa supremă. Instanţele inferioare dispuseseră achitarea inculpaţilor din acest dosar.

Omar Hayssam a fost acuzat că a încheiat contractul de privatizare a societăţii Foresta SA Nehoiu (judeţul Buzău) şi apoi, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi împreună cu Gheorghe Iosif, vicepreşedinte al Consiliului, a dispus, în octombrie 2001-iulie 2004, vânzarea activelor societăţii, mai ales terenuri.

Mohamad Omar şi El Assal Emil Raja au fost condamnaţi la doi ani de închisoare cu executare, iar Gheorghe Iosif, judecat pentru crimă organizată şi bancrută frauduloasă, şi Carmen Marilena Popa, judecată pentru fals intelectual, au fost condamnaţi la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei şi interzicerea unor drepturi, respectiv şase luni de închisoare cu suspendare.

Omar Hayssam a mai fost trimis în judecată de procurorii DIICOT într-un alt dosar, în 2 octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, de cumnatul său, Mihai Nasture şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi, fiind acuzaţi de înşelăciune şi delapidare.

Dosarul se judecă la Tribunalul Bucureşti şi are următorul termen la 23 iulie.

Purtătorul de cuvânt al DIICOT, procurorul Nadina Spînu, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că în dosarul de delapidare s-a cerut, la trimiterea cazului în judecată, arestarea preventivă a lui Omar Hayssam pentru infracţiunile de care este acuzat.

Nadina Spînu a spus că la termenele anterioare nu s-a putut discuta această solicitare din cauză că Hayssam nu a fost prezent şi nu a putut fi citat corespunzător. Ea a precizat că la termenul din 23, când cel mai probabil şi Hayssam va fi prezent la proces, se va putea lua în discuţie această cerere.

Omar Hayssam este judecat şi pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de fraţii acestuia, Mukhles şi Mahmoud, şi de omul de afaceri Mustafa Tartoussi.

În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, acuzaţi că i-ar fi înlesnit fuga din ţară, au fost achitaţi.

Condamnarea dispusă în cazul lui Omar Hayssam a fost contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare.

Sentinţa nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

Potrivit Codului de procedură openală, în cazul în care se cere extrădarea sau predarea în baza unui mandat european de arestare a unei persoane judecate şi condamnate în lipsă, cauza va putea fi rejudecată, la cererea condamnatului, de către instanţa care a judecat în primă fază.

Omar Hayssam a fost condamnat în lipsă în cele trei dosare, el fugind din ţară în iunie 2006, în timp ce era judecat în dosarul privind răpirea lui Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian.

Omar Hayssam a fost predat Poliţiei Române, vineri dimineaţă, a anunţat purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea, precizând ulterior că acesta se află în arestul Poliţiei, fiind predat poliţiştilor la ora 6.40.

Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, a declarat că Omar Hayssam a fost dus în Arestul Poliţiei Capitalei, precizând că nu poate da amănunte privind operaţiunea de aducere în ţară a sirianului şi nici de unde a fost adus acesta.

În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel naţional şi internaţional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2006.