Medicii primeau 3-5% din valoarea totală a reţetelor false eliberate, farmaciştii obţineau prime

Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti a dispus, în cursul lunii octombrie, începerea urmăririi penale faţă de 22 de persoane, medici şi farmacişti, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită, dare mită şi spălare de bani, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

Potrivit procurorilor, medicii şi farmaciştii din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.

Medicii acuzaţi că falsificau reţete prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, apoi le trimiteau unor farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice, în baza unor înţelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CNAS, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc.

Totodată, farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu, susţin procurorii.

La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a reţetelor false eliberate.

Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria reţete cu acoperire într-o situaţie reală, în urma consultării reale a pacienţilor.

"Ulterior, în baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul şi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuţiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie, şi nu dintr-o farmacie concurentă, fie nu înmâna reţeta pacientului, ci direct farmacistului, pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului", au precizat procurorii.

Şi în aceste cazuri, medicii primeau lunar bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea totală a reţetelor false eliberate.

În cursul zilei de marţi au fost efectuate şase percheziţii în Bucureşti, după ce, în perioada martie 2012, în aceeaşi cauză au mai fost efectuate un număr de 27 de percheziţii domiciliare.

La acţiune au participat nouă procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi 65 de poliţişti din cadrul Poliţiei Capitalei, în cursul acesteia fiind puse în executare 26 de mandate de aducere.

Într-un alt caz, în 21 ianuarie 2010, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului instanţei supreme i-au pus sub acuzare pe medicul Tiberiu Mogoş şi pe administratorul lanţului farmaceutic 2Na, Georgeta Oprea, pentru o fraudă de 21 miliarde de lei vechi, în urma eliberării unor reţete pentru diabetici.

Medicul a fost acuzat că, în perioada octombrie 2008 - august 2009, a prescris 73 de reţete gratuite în care au fost consemnate date de identitate ale unor persoane decedate, precum şi alte două reţete "cu încălcarea normelor legale".

Procurorii au verificat atunci modul în care au fost eliberate 3.000 de reţete.

În martie 2010, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică au descins la sediul farmaciei 2Na din Unirii, precum şi la alte două depozite de medicamente, de unde au fost ridicate documente şi computere, declarau atunci, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

În septembrie 2009, Ministerul Sănătăţii a înaintat Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o sesizare, însoţită de documente doveditoare pentru continuarea investigaţiilor, care indică o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde de lei, comisă de un prezumtiv "grup organizat".

În urma problemelor de finanţare a programelor naţionale de diabet şi oncologie înregistrate la jumătatea lui 2009, Ministerul Sănătăţii a dispus constituirea unei Comisii de evaluare şi monitorizare a comisiilor comune de specialitate a MS şi CNAS, care gestionează programul naţional de diabet.

Verificările în cazul celor două comisii, ce au vizat activitatea din luna ianuarie până în august 2009, au relevat nereguli în prescrierea, eliberarea şi decontarea de antidiabetice, fapt ce indică fraudări ale programului naţional de diabet, inclusiv prin acţiuni concertate de tip grup organizat, format din medici prescriptori, farmacii şi reprezentanţi ai CNAS.

Verificările Comisiei de evaluare şi monitorizare au indicat o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde de lei vechi, care este "aferentă unei singure prezumtive reţele, investigaţiile asupra altor cazuri de fraudare fiind în curs şi doar la început", potrivit raportului comisiei de anchetă.

Astfel, Ministerul Sănătăţii - condus atunci de Ioan Bazac - a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o sesizare însoţită de documente doveditoare pentru continuarea investigaţiilor.

Primele verificări ale Comisiei comune au relevat multiple nereguli de o gravitate "excepţională" în prescriere în cazul medicului diabetolog din Bucureşti, Tiberiu Viorel Mogoş.