Hidrosind: Salariaţii de la Hidroelectrica sunt atacaţi pentru că s-au opus desfiinţării companiei

Sindicaliştii de la Hidrosind au explicat miercuri, într-o conferinţă de presă, că 100 de milioane de euro sau 438 milioane de lei cheltuiţi de Hidroelectrica într-un an de zile pentru cei peste 5.000 angajaţi înseamnă aproximativ 98 de milioane de lei contribuţii plătite de Hidroelectrica la statul român prin impozite, CAS, CASS, şomaj, alte aproximativ 95 de milioane lei plătite de salariaţi tot ca impozit, CAS, CASS şi şomaj, dar şi protecţia socială, inclusiv ajutoarele medicale pentru decese, pentru boli deosebit de grave sau intervenţii chirurgicale costisitoare.

Tot din suma cheltuită anual cu angajaţii, susţin sindicaliştii, este plătită şi formarea profesională, obligaţie exclusivă a angajatorului, conform Codului muncii, precum şi un venit mediu lunar de aproximativ 3.500 lei cu care pleacă salariatul acasă, incluzând aici toate sporurile şi primele de care poate beneficia un salariat, o medie de la muncitorul de rând şi până la cel mai bine plătit director, "foarte departe de cei 1.643 euro anunţaţi de administratorul judiciar".

Cei de la Hidrosind au mai spus că, în costul energiei electrice, această cheltuială reprezintă 14,7 la sută din totalul cheltuielilor de exploatare ale Hidroelectrica, 30 de lei pentru fiecare MW-h sau 30 lei pentru fiecare mie de KW-h produşi în hidrocentrale. "Adică 50 lei pentru fiecare 1.650 KW-h, acesta fiind consumul mediu anual al unei familii de trei persoane în România", a declarat preşedintele Hidrosind, Decebal Sulea.

Sindicaliştii i-au transmis administratorului judiciar că ar fi bine, poate, să concedieze toţi salariaţii Hidroelectrica, "pentru ca fiecare familie de trei persoane din România să economisească 50 de lei într-un an de zile" şi să automatizeze complet, din comisionul încasat, hidrocentralele, barajele, digurile, staţiile de transformare, staţiile de pompe, castelele de echilibru, pe care să le şi supravegheze.

"Rezolvarea problemei salariaţilor va costa statul român 200 milioane lei anual, plus 5.200 ajutoare de şomaj pentru şomerii de lux de la Hidroelectrica…Pe dumneavoastră, cel care aţi curăţat Hidroelectrica de hoţi şi incompetenţi, vă rugăm să citiţi cu mare atenţie propriul raport din care reiese, totuşi, ca vinovaţii sunt în afara Hidroelectrica. Vă rugăm să-i numiţi explicit", i-au mai transmis sindicaliştii lui Remus Borza.

Reprezentanţii Hidrosind au amintit şi de condiţiile dificile în care trebuie să lucreze, precum şi faptul că, în ultimii trei ani, au murit 42 salariaţi în Hidroelectrica, la o vârstă medie de 52,65 ani.

Potrivit sindicaliţilor, 37 la sută dintre salariaţii companiei suferă de hipertensiune, 12 la sută - de cardiopatii cronice, iar alţi 24 la sută - de boli ale ochilor sau urechilor.

"Noi încerăm să spunem că politica socială nu este o ruşine, ea stă la baza stabilităţii statului. Ea trebuie promovată, nu distrusă. Faptul că în unele companii există o protecţie a salariatului mai bună trebuie să constituie o bază pentru extinderea ei, inclusiv în mediul privat. Nu trebuie să facem jocul puterii, indiferent de culoarea acesteia, distrugând activitatea sindicală, pornind campanii împotriva salariaţilor. Salariaţii mai sunt atacaţi şi pentru că, de-a lungul timpului, prin sindicatul care-i reprezintă, s-au opus cu succes desfiinţării Hidroelctrica", au mai spus liderii Hidrosind.

Potrivit acestora, un alt motiv al "atacului" îl constituie deturnarea atenţiei de la impasul în care se află procedura insolvenţei.

"Dacă tot personalul Hidroelectrica ar fi disponibilizat şi centralele, staţiile de transformare, barajele şi digurile, ar funcţiona fără niciun fel de supraveghere, o familie de trei persoane ar plăti mai puţin la factura de energie electrică cu aproximativ 50 lei într-un an sau cu aproximativ patru lei pe lună", au concluzionat sindicaliştii.

Remus Borza, şeful Euro Insol, administratorul judicar al Hidroelectrica, declara, în urmă cu aproape două săptămâni, că salariul mediu pe angajat în Hidroelectrica este de 1.643 euro, iar salariaţii companiei beneficiază de 70 de tipuri de indemnizaţii, prime jubiliare şi alte beneficii, care acoperă 59% din totalul veniturilor.

"Contractul colectiv de muncă în Hidroelectrica, încheiat în 2005 şi care expiră în 2014, are multe anomalii, este împovărător pentru indicatorii financiari ai companiei şi încurajează nemunca", spunea Remus Borza.

Euro Insol a publicat raportul privind cauzele care au dus la intrarea în insolvenţă a companiei de stat, cel mai mare producător de energie din România. Conform raportului, Hidroelectrica a intrat în insolvenţă din cauza vânzărilor de energie către "băieţii deştepţi", managementului deficitar, investiţiilor neperformante şi secetei prelungite, dar şi a altor factori, precum costurile cu apa uzinată, contractul colectiv de muncă şi achiziţia de energie de la terţi.

Potrivit raportului, ponderea salariului de bază pentru timpul efectiv lucrat este de 41% din totalul veniturilor pe sariat, iar diferenţa de 59% este reprezentată de sporuri şi indemnizaţii.
Borza spunea că salariaţii companiei de stat, intrată în insolvenţă în luna iunie a anului curent, beneficiază de 70 de beneficii, prime jubiliare, indemnizaţii, a căror ponderea este mai mare cu 300% faţă de salariul de bază.

Ministrul delegat pentru dialog social, Liviu Pop, susţinea, în 24 august, că salariile angajaţilor Hidroelectrica nu pot fi modificate deoarece compania are semnat un contract colectiv de muncă, însă situaţia se va schimba în septembrie, când "se va termina situaţia" din companie.

Liviu Pop a fost întrebat, într-o conferinţă de presă la Bistriţa, dacă i se par normale cele 70 de tipuri de indemnizaţii, prime jubiliare şi alte beneficii stipulate în contractul colectiv de muncă al angajaţilor Hidroelectrica.

"Contractele colective de muncă pot fi încheiate după ce ai buget aprobat. Dacă ai buget aprobat, în cadrul contractelor colective poate fi stabilit salariul fiecărui angajat", a răspuns Liviu Pop.
Întrebat dacă i se pare normal ca un şofer de la Hidroelectrica să primească un salariu de 1.643 de euro lunar, Pop a răspuns: "Nu mi se pare normal un salariu de genul acesta", adăugând că acesta ar trebui să fie plătit cu aceeaşi sumă pe care o primeşte şoferul ministrului pentru dialog social, respectiv 1.400 de lei lunar.

Ministrul a spus că, până acum, companiile de stat îşi aprobau bugetele în consiliile de administraţie, însă acum, pentru prima dată după trei ani, acestea au fost aprobate de Guvern.

Întrebat când vor fi modificate salariile angajaţilor Hidroelectrica, ministrul a răspuns că, atât timp cât există un contract colectiv de muncă valabil, nu se pot face modificări, dar a avansat ca termen luna septembrie pentru rezolvarea "situaţiei de la Hidrolelectrica".