Senatul adoptă aministia fiscală pentru returnări de sporuri salariale,UDMR vrea adoptarea la Cameră

Deputatul UDMR arată, într-un comunicat remis, marţi, MEDIAFAX că sporurile salariale nu trebuie să fie returnate şi că, în acest sens, deputaţii trebuie să adopte, la rândul lor, propunerea legislativă iniţiată de senatorii şi deputaţii UDMR, care a fost votată luni de Senat.

Laszlo Borbely aminteşte că Uniunea a solicitat, de la începutul lunii ianuarie, exonerarea de la plată a fucţionarilor publici, obligativitate impusă de decizia Curţii de Conturi, conform căreia angajaţii administraţiilor publice locale ar trebui să returneze statului sporurile salariale încasate în mod legal, în baza contractului colectiv de muncă.

"Conform calculelor noastre, circa 300 de mii de oameni se află sub incidenţa aministiei fiscale. Aceştia momentan nu dispun de sumele necesare pentru returnare sporurilor salariale, existând cazuri în care angajatul public care ar trebui să plătească această sumă, merge acasă lunar cu mai puţin de 500 de lei salariu în buzunar. Este o măsură extrem de împovărătoare pentru familiile angajaţilor, motiv pentru care am considerat importantă elaborarea acestui proiect de lege. Iniţiativa UDMR va facilita viaţa nenumăratelor familii", mai arată vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely.

Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice a întrunit, luni, la Senat, 100 de voturi "pentru" şi un vot "împotrivă".

Iniţiativa legislativă aparţine mai multor parlamentari din arcul guvernamental, printre care Kelemen Hunor, Marton Arpad, Marko Bela, Gyorgy Frunda, Cseke Attila, Fekete Andras Levente, Laszlo Borbely, Iosif Blaga, Daniel Buda, Petru Călian, Gheorghe Hogea, Alin Popoviciu şi Cornel Ştirbeţ.

Potrivit iniţiatorilor, proiectul se aplică personalului bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului ale cărui drepturi salariale au fost stabilite până la intrarea în vigoare a Legii 284/2010 privind salarizarea unitară în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă, înregistrate la Ministerul Muncii, sau la inspectoratele teritoriale de muncă şi necontestate la instanţele judecătoreşti sau în baza hotărâri ale consiliilor locale şi judeţene.

În proiect se arată că aceste drepturi se vor considera ca fiind drepturi stabilite cu respectarea normelor legale.

Potrivit proiectului, aceste prevederi se aplică şi dacă au fost emise decizii ale Curţii de Conturi contestate de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, aflate pe rolul instanţelor de judecată sau necontestate şi puse în executare sau contestate şi în legătură cu care există hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile şi aflate deja în executare.

În expunerea de motive, iniţiatorii propunerii legislative precizează că din cauza crizei economice "viaţa angajaţilor din sectorul public a fost afectată".

"Un număr estimat la 300.000 de angajaţi ai unor autorităţi şi instituţii publice, îndeosebi autorităţi ale administraţiei publice locale, se văd confruntaţi cu o problemă suplimentară - restituirea unor drepturi salariale de care au beneficiat în baza contractelor/acordurilor colective de muncă, la care se adaugă dobânzi, penalităţi şi majorări de întârziere, sume care se ridică la nivelul a zeci de mii de lei, echivalentul salariilor acestora pe mai mulţi ani", se arată în documentul citat.

Autorii proiectului susţin necesitatea adoptării propunerii de lege invocând imposibilitatea achitării sumelor imputate salariaţilor din sectorul public "după ce aceştia au suferit în primă etapă o diminuare considerabilă a veniturilor salariale, iar în prezent se confruntă cu obligaţia de plată retroactivă a unor sume de care au beneficiat în baza contractelor şi acordurilor colective de muncă".

După exprimarea votului, preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a cerut personalului tehnic să transmită iniţiativa legislativă "într-un sfert de oră" la Camera Deputaţilor.