Judecător ICCJ, procuror general de curte de apel, decan de barou - inculpaţi ai DNA, în 2010

Mai mult, deşi doar pentru trei zile, şeful Secţiei civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Florin Costiniu, a fost arestat preventiv, chiar de colegi ai săi de la Secţia penală a ICCJ, pentru fapte de corupţie, măsura constituind o premieră în sistemul judiciar. Judecătorul a fost eliberat, a continuat să intre în sala de judecată, însă la presiunea sistemului a ales calea pensionării, retrăgându-se din magistratură după zeci de ani de activitate. El va mai intra în sala de judecată doar ca inculpat.

Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Galaţi, Dinu Gâlcă, a fost deferit justiţiei pentru corupţie şi şantaj, într-o afacere în care sunt acuzaţi procurori, notari, poliţişti, alţi reprezentanţi ai statului, administratori de firme, dar şi un director local de ziar.

Cazul şefului Parchetului Judecătoriei Sibiu, Florin Apostu (arestat alături de ofiţerul SRI Tiberiu Popescu şi de alţii), arată că un Parchet poate deveni un SRL, el prevalându-se şi de faptul că o cunoaşte pe Codruţa Kovesi, procurorul general al României, şi încasând bani, fără vreo reţinere.

Potrivit acuzaţiilor DNA, Apostu a dispus, printre altele, într-un număr de 56 de dosare penale, soluţii de netrimitere în judecată în numele unor procurori din subordinea sa, fără ca aceştia să aibă cunoştinţă despre aceste aspecte.

Anchetele procurorilor anticorupţie şi trimiterea în justiţie a judecătorilor, procurorilor, avocaţilor cuprind probe şi indicii că justiţia se face nu în sala de judecată, ci la restaurante, în birourile magistraţilor, actul de justiţie constituind monedă de schimb pentru interesul personal al celor care îmbracă roba.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, declara recent că integritatea este un lucru "pentru care n-ai nevoie de buget fabulos, n-ai nevoie de sedii ultrasofisticate".

În 7 ianuarie 2010, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Kiss Alexandru, procuror şef secţie urmărire penală în cadrul Parchetului Tribunalului Covasna, acuzat de luare de mită şi favorizarea infractorului.

Potrivit rechizitoriului, în zilele de 9 decembrie 2009 şi 15 decembrie 2009, în calitate de procuror şef secţie urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, Kiss a pretins unei persoane 4.000 lei (în două tranşe) pentru ca în schimb să-i restituie nişte săbii reprezentând probe materiale într-un dosar. Persoana, care l-a şi denunţat pe procuror, fusese trimisă în judecată pentru mai multe infracţiuni, între care şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Procurorul şef a înlocuit o parte din aceste corpuri delicte cu produse asemănătoare de serie, "ajutându-l astfel pe denunţător să îngreuneze sau să zădărnicească judecata prin punerea instanţei în imposibilitatea de a confisca bunurile originale ce constituie obiectul material al infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor".

Curtea de Apel Braşov l-a găsit vinovat pe procurorul şef, iar în 6 mai, Alexandru Kiss a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi la interzicerea unor drepturi pe o perioadă de patru ani, printre care exercitarea funcţiei de magistrat.

În 9 ianuarie, o avocată a Baroului Dolj a fost arestată pentru trafic de influenţă, fiind acuzată de DNA că a cerut unui client de-al său 10.000 euro, din care 7.000 urma să plătească judecătorilor şi procurorilor pentru a fi eliberat un arestat. Simona Filip, avocat în cadrul Baroului Dolj, a pretins unui client de-al său suma de 10.000 euro pentru a-l elibera din arestul preventiv, după ce acesta formulase mai multe solicitări pentru a fi pus în libertate, toate cererile fiind respinse de magistraţii doljeni.

În 17 februarie, Cristian Jipa - judecător la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soţul Ruxandrei Jipa (PSD), membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor - a fost pus sub acuzare într-un dosar privindu-l pe senatorul Cătălin Voicu, separat de cel în care parlamentarul este cercetat alături de oamenii de afaceri Costel Căşuneanu, Marius Locic şi de judecătorul Florin Costiniu.

Cazul senatorului PSD Cătălin Voicu a declanşat cel mai mare scandal de corupţie din justiţie, înregistrându-se şi o premieră, în 10 aprilie, prin arestarea judecătorului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) Florin Costiniu.

În acest caz al DNA, preşedintele Secţiei civile a instanţei supreme, Florin Costiniu (pensionat în 8 septembrie) a fost acuzat de complicitate la traficul de influenţă comis de senatorul Voicu, respectiv că ar fi intervenit pe lângă colegi judecători de la Secţia de contencios administrativ de la ICCJ pentru soluţionarea unui dosar în favoarea omului de afaceri Costel Căşuneanu.

Potrivit DNA, Căşuneanu i-ar fi cerut senatorului PSD Cătălin Voicu să intervină pe lângă judecătorii instanţei supreme pentru a obţine o hotărâre favorabilă privind un litigiu comercial dintre SC PA&CO Internaţional SRL Bacău şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Astfel, senatorul Voicu ar fi pretins şi ar fi primit de la Costel Căşuneanu foloase necuvenite în cuantum de 200.000 de euro, folosind în discuţiile purtate termenul de "împrumut", pentru a disimula fapta de corupţie.

În 29 martie, în plin scandal generat de cazul de corupţie în care actor principal a fost senatorul Cătălin Voicu, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, recomanda membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să adopte o declaraţie simbol, un mesaj transparent şi dezinvolt către sistemul judiciar, prin care să fie dezavuată orice încălcare a deontologiei profesiei de magistrat. "Cred că CSM trebuie să afişeze mai străveziu, aşa, mai transparent şi mai dezinvolt o detaşare de orice umbră de toleranţă faţă de lipsa de integritate. Sigur că în plan individual fiecare dintre noi, membrii CSM, şi eu sunt membru CSM, declarăm acest lucru, dar cred că ar sta bine să facem şi o declaraţie a plenului fără niciun fel de trimitere la vreun caz sau altul, fără să punem în discuţie prezumţia de nevinovăţie, dimpotrivă, chiar să aşezăm la baza acestei declaraţii principiul prezumţiei de nevinovăţie, dar, în acelaşi timp, să fie limpede pentru toată lumea", afirma Predoiu.

Totodată, peste 400 de magistraţi au semnat o petiţie în semn de protest faţă de faptul că judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, deşi erau puşi sub acuzare de DNA, continuau să judece dosare, magistraţii indicând CSM că fiecare judecător şi procuror este dator să asigure respectarea valorilor profesiei: integritatea şi demnitatea.

Ministrul Predoiu declara că protestul sutelor de magistraţi în ceea ce priveşte implicarea unor judecători în cazuri de corupţie arată că sistemul judiciar este viu şi că reacţionează la ceea ce se întâmplă cu el. "În opinia mea, asistăm la încheierea unei etape, ca să nu spun a unei epoci, pentru că evocă vremuri de mai puţină fericită amintire, dar este limpede că se termină un arc, de 20 de ani, şi probabil că asistăm la naşterea unui nou ciclu de dezvoltare a sistemului judiciar. Eu sper ca, în acest nou ciclu, să facem un pas înainte, să lăsăm în urmă problemele de integritate, să lăsăm în urmă problemele de corupţie, acolo unde ele există - sectorial şi punctual - în sistemul judiciar şi să dublăm independenţa câştigată în ultimii 20 de ani, independenţa magistraţilor, cu mai multă responsabilitate şi cu integritate", arăta Predoiu.

A doua zi după afirmaţiile lui Predoiu, în 30 martie, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Andreas von Mettenheim, declara că, potrivit informaţiilor pe care le are din politica românească, ideea că va fi judecat cazul Voicu este privită ca un element pozitiv în ceea ce priveşte reforma justiţiei. "Nu ştiu detaliile cazului Voicu, aşa că nu vreau să mă pronunţ în acest caz particular. Dar, din ceea ce am aflat de la toate segmentele politice româneşti, ideea că acest caz urmează să fie judecat, să fie adus în faţa justiţiei, este privită ca un element foarte pozitiv în ceea ce priveşte reforma justiţiei din România", spunea el.

În aceeaşi zi, 30 martie, instanţa supremă l-a arestat pe Cătălin Voicu, sub acuzaţiile de trafic de influenţă în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la legea contabilităţii, în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată. În rezoluţiile de începere a urmăririi penale şi în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale procurorii afirmă că, în perioada iulie - septembrie 2009, Cătălin Voicu, "prevalându-se de prerogativele ce derivă din calitatea sa de senator", a primit de la Costel Căşuneanu, în două tranşe, sumele de 250.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) şi 200.000 de euro, în schimbul intervenţiei pe lângă magistraţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Florin Costiniu, preşedintele Secţiei civile-n.r.), în vederea adoptării unei soluţii favorabile societăţii comerciale la care omul de afaceri era asociat.

De asemenea, în luna august 2009, Cătălin Voicu ar fi pretins şi primit de la Marius Locic suma de 119.000 de lei în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă poliţişti pentru a-i determina să propună o soluţie favorabilă într-un dosar în care acesta era cercetat pentru fapte penale. În a doua jumătate a anului 2009, Cătălin Voicu ar fi cerut unor persoane cu influenţă în sfera politică să îi acorde sprijin politic în ocuparea unei funcţii în Guvern, în schimbul intervenţiilor sale pe lângă magistraţi în vederea pronunţării unor hotărâri favorabile în dosare în care respectivele persoane aveau interese.

De asemenea, susţin procurorii, Voicu a pretins unei persoane foloase patrimoniale constând în facilitarea obţinerii pentru firme aflate în sfera sa de interes a unor contracte de achiziţii publice la autorităţi contractante din judeţul Constanţa.

În 10 aprilie, un complet de trei judecători al ICCJ a dispus arestarea, pentru 29 de zile, a lui Florin Costiniu şi a oamenilor de afaceri Costel Căşuneanu şi Marisu Locic.

Decizia de arestare a lui Florin Costiniu constituie o premieră, fiind pentru prima dată în sistemul judiciar românesc când împotriva unui judecător de la cea mai înaltă instanţă din România, respectiv Înalta Curte de Casaţei şi Justiţie, se ia o astfel de măsură.

Cei trei au fost eliberaţi în 12 aprilie, ulterior fiind deferiţi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Voicu este încă menţinut în arest, în timp ce ceilalţi trei acuzaţi sunt judecaţi în stare de libertate.

În 9 martie, Neliana Ursachi, avocată din Baroul Hunedoara, a fost arestată după ce ar fi primit 5.500 de lei de la o persoană căreia i-a spus că va interveni la judecători de la Tribunalul Hunedoara pentru a-i da o soluţie favorabilă într-un dosar civil.

În 31 martie, judecătorul Valentin Popescu, vicepreşedintele Judecătoriei Petroşani, a fost arestat pentru fapte de corupţie. Popescu a fost trimis în judecată în 7 mai, Curtea de Apel Alba Iulia condamnându-l la 3,6 ani de detenţie, iar, în 26 august, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat defintiv asupra vinovăţiei magistratului.

În 16 aprilie, prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Năsăud a fost trimis în judecată pentru că acceptat contruirea unui pod până la casa sa de vacanţă, în schimbul căreia urma să intervină pe lângă un judecător pentru a-l ajuta pe constructor să obţină o soluţie favorabilă într-un litigiu civil. Procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Adriana Veturia Moldovan, fost prim-procuror la Parchetul Judecătoriei Năsăud, pentru trafic de influenţă, în formă continuată, primire de foloase necuvenite, instigare la fals intelectual; Petru Rus, judecător la Judecătoria Năsăud, pentru fals intelectual; Basile Ruşti şi pe Ioan Scurtu, pentru cumpărare de influenţă.

Potrivit rechizitoriului, în cursul lunilor aprilie-mai 2009, Moldovan, în calitate de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, a acceptat şi primit de la inculpatul Scurtu Ioan edificarea cu titlu gratuit a unui pod în valoare de 30.000 de lei peste pârâul din comuna Şanţ, judeţul Bistriţa Năsăud, lângă complexul turistic Poiana Zânelor, la casa de vacanţă a procuroarei. În schimb, ea a promis că va interveni pe lângă Rus Petru, judecător la Judecătoria Năsăud, pentru a-l determina să pronunţe o hotărâre judecătorească favorabilă inculpatului Scurtu Ioan într-o cauză civilă în care acesta din urmă avea calitatea de reclamant.

De asemenea, în cursul lunilor mai-iunie 2009, Moldovan a pretins şi a primit de la inculpatul Ruşti Vasile suma de 2.000 lei pentru ca, prin afirmarea influenţei de care se bucura asupra unor magistraţi de la instanţele şi parchetele din judeţul Bistriţa Năsăud, să intervină la aceştia pentru a obţine o soluţie favorabilă în cauza penală în care fratele inculpatului Ruşti Vasile era cercetat penal în stare de arest preventiv pentru infracţiunea de viol.

În 21 mai 2009, Moldovan l-a determinat pe judecătorul Rus să redacteze o încheiere într-o cauză penală în care să menţioneze în locul său numele unui alt procuror de şedinţă pentru a ascunde o stare de incompatibilitate a ei în respectiva cauză penală, stare atrasă de faptul că avocat în procesul respectiv era chiar fiul inculpatei. În 25 mai 2009, Rus a redactat încheierea respectivă în sensul solicitării inculpatei Moldovan.

Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Cluj.

În 23 aprilie, prim-procurorul Nelu Carpen de la Parchetul Buftea a fost arestat, după ce a cerut 4.000 de euro pentru a ajuta un acuzat într-un dosar, fiind identificat de DNA un grup infracţional organizat pentru fapte de corupţie în legătură cu derularea unor anchete. În caz a fost arestat şi avocatul Adrian Zamfirachi, care a cerut 75.000 euro de la persoane cărora le promitea soluţii favorabile.

Procurorii DNA au stabilit că, în perioada octombrie - decembrie 2009, Carpen, în calitate de şef al Parchetului Judecătoriei Buftea, a pretins de la două persoane, printr-un intermediar, 4.000 de euro pentru a facilita dispunerea unei soluţii de netrimitere în judecată faţă de una dintre aceste persoane, într-un dosar penal aflat pe rolul Parchetului pe care-l conducea. În acest sens, Carpen a influenţat ancheta, rechizitoriul emis a fost infirmat, probele au fost administrate fraudulos, iar acuzatul a fost învăţat ce atitudine să adopte în cadrul unor proceduri judiciare.

În iulie 2009, procurorul şi alte două persoane au constituit un grup infracţional organizat a cărui activitate s-a desfăşurat în perioada iulie 2009 - martie 2010, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie. "Aceste acţiuni, derulate în mod coordonat, vizau: racolarea unor persoane cercetate penal interesate să obţină măsuri judiciare favorabile, în schimbul remiterii unor sume de bani şi altor bunuri pentru influenţarea sau coruperea magistraţilor; asigurarea transmiterii foloaselor pretinse în cadrul grupării infracţionale; facilitarea dispunerii unor soluţii de netrimitere în judecată în diferite cauze penale aflate în instrumentarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea şi a altor unităţi de parchet", susţine DNA.

Între septembrie 2009 - martie 2010, inculpatul Carpen Nelu, împreună cu cele două persoane din cadrul grupului infracţional organizat, a înlesnit obţinerea unor soluţii de netrimitere în judecată în două cauze penale. În octombrie 2009, Adrian Richartt Zamfirachi, avocat în Baroul Bucureşti, şi alte trei persoane au constituit un grup infracţional organizat, a cărui activitate s-a desfăşurat în perioada octombrie 2009 - martie 2010, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie.

Aceştia au racolat persoane cercetate penal interesate să obţină măsuri judiciare favorabile în schimbul remiterii unor sume de bani şi a altor bunuri. În perioada decembrie 2009 - februarie 2010, Zamfirachi a pretins 15.000 euro şi a primit 11.000 euro de la două persoane, lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi ai Tribunalului Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe o hotărâre de punere în libertate a unei alte persoane, cercetată în stare de arest preventiv într-o cauză penală aflată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

De asemenea, în perioada decembrie 2009 - martie 2010, Zamfirachi a pretins şi primit suma de aproximativ 45.000 euro de la o persoană, lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor din cadrul Tribunalului Bucureşti şi ai Curţii de Apel Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe o hotărâre de punere în libertate unei alte persoane arestate preventiv într-o cauză penală aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti, precum şi pentru facilitarea aplicării unei pedepse mai blânde, au stabilit procurorii.

Totodată, pentru a asigura punerea în libertate şi reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă aplicabile acelei persoane arestate preventiv, în martie 2010, avocatul a pretins suma de 15.000 euro de la persoana de la care anterior primise 45.000 euro, lăsând să se creadă că ar avea influenţă asupra unui procuror de la DIICOT şi asupra unor poliţişti din cadrul structurii de crimă organizată a Poliţiei Române, în legătură cu organizarea unui flagrant realizat în temeiul unui denunţ mincinos formulat de persoana arestată preventiv.

În 16 iulie, Carpen şi Zamfirachi au fost trimişi în judecată, iar în 25 noiembrie, procurorul a fost pus în libertate. Dosarul se judecă la Curtea de Apel Braşov.

În 27 aprilie, o avocată din Neamţ a fost arestată, după ce a fost prinsă când primea bani de la o persoană, căreia îi spusese că are influenţă pe lângă judecătorii Secţiei civile a Tribunalului Neamţ, putând obţine astfel o hotărâre favorabilă într-un dosar privind o revendicare imobiliară. Potrivit anchetatorilor, în perioada 15-26 aprilie 2010, Ana-Alina Postelnicu i-ar fi pretins unei persoane, care ulterior a denunţat-o, suma de 1.000 euro, dând de înţeles că are influenţă pe lângă judecători din cadrul Tribunalului Neamţ - Secţia civilă, în scopul obţinerii unei hotărâri favorabile într-un dosar aflat pe rolul acestei secţii, având ca obiect revendicare imobiliară şi grăniţuire (acţiune pentru delimitarea proprietăţilor învecinate-n.r.). În 18 mai, avocata a fost trimisă în judecată.

În 6 mai, avocatul Alexandru Ioniţă Leancă din Baroul Argeş a fost arestat. Potrivit procurorilor DNA, în 3 mai 2010, Leancă, în calitate de avocat al reprezentanţilor unei societăţi comerciale din Piteşti (denunţători în cauză), prevalându-se de o influenţă reală asupra unui judecător din cadrul Tribunalului Comercial Argeş, a pretins 14.000 lei, sumă pe care să o dea magistratului în scopul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti favorabile denunţătorilor, într-un litigiu comercial.

La data de 4 mai 2010, avocatul Ioniţă Leancă a primit 800 de euro din banii pretinşi, iar a doua zi el a fost prins în flagrant delict de către procurori imediat după ce a primit de la denunţător 2.600 de euro, reprezentând a doua tranşă din suma cerută.

Pentru a crea aparenţa de legalitate a faptelor sale, Leancă a întocmit o chitanţă în care a menţionat, în fals, că a încasat 8.000 lei de la firma denunţătorilor, cu titlu de onorariu de avocat.

Tot în 6 mai, judecătorul Laurenţiu Anghel de la Tribunalul Dolj şi avocaţii Ion Militaru şi Octavian Tiberius Ciucă, au fost arestaţi, după ce un deţinut din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova, Sergiu Stănăgoi i-a denunţat.

Laurenţiu Anghel a fost implicat în judecarea mai multor dosare privind oameni de afaceri controversaţi din Craiova, între care Constantin Dâlgoci, acuzat că a prejudiciat bugetul de stat cu peste 600.000 de lei prin returnări ilegale de TVA. În 1 februarie 2010, printr-o decizie a completului de judecată din care făcea parte Laurenţiu Anghel, Ionuţ Dinu, fiul unui poliţist craiovean, care a împuşcat în cap o tânără, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, după ce a fost schimbată încadrarea juridică din omor în ucidere din culpă. Totodată, numele magistratului Laurenţiu Anghel este legat şi de cazul lui Ion Stelică Mihai, un cunoscut al lumii interlope din Strehaia, care a fost condamnat definitiv în aprilie 2004 de instanţa supremă, dar a fost eliberat, în noiembrie acelaşi an, printr-o decizie a Tribunalului Dolj care a admis o cerere de revizuire a sentinţei.

În 11 iunie, a fost arestat judecătorul Bogdan Diaconescu de la Tribunalul Dolj. Potrivit DNA, Bogdan Marius Diaconescu a primit prin intermediul altor persoane suma de 15.000 euro, de la trei denunţători judecaţi în stare de arest preventiv într-un dosar penal instrumentat de magistrat, aflat pe rolul Tribunalului Dolj. În schimbul banilor, judecătorul Diaconescu urma să dispună judecarea în libertate a celor trei denunţători, iar în final să le dea o pedeapsă blândă.

Diaconescu a primit banii prin intermediul colegului său, judecătorul Traian Laurenţiu Anghel, în baza unei înţelegeri, după ce, în aceeaşi zi, a modificat sentinţa penală reducând de la cinci la patru ani închisoare pedeapsa aplicată iniţial celor trei denunţători pe care îi judeca.

Cei 15.000 de euro reprezintă o parte din totalul de 45.000 de euro, bani pretinşi şi primiţi de la denunţători, printr-un intermediar, de avocatul Ion Militaru. Cei 30.000 de euro diferenţă au fost împărţiţi astfel: 25.000 euro - avocaţii Ion Militaru şi Octavian Tiberius Ciucă şi 5.000 - judecătorul Anghel.

În 10 septembrie, a fost arestat şeful Parchetului Sânnicolau Mare, Ciprian Zamfirescu, având gradul profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit anchetatorilor, în perioada iunie 2009-8 septembrie 2010, Zamfirescu ar fi acceptat promisiunea unei recompense băneşti şi a primit 1.500 euro şi 12.600 lei (echivalentul a 3.000 euro) de la angajatul unei firme specializate în servicii de pază, pentru ca, în schimb, să îşi exercite influenţa rezultând din poziţia sa de prim-procuror şi din relaţiile de prietenie asupra unuia dintre directorii unei societăţi comerciale, astfel încât firma respectivă să încheie un contract de prestări de servicii cu societatea de pază a angajatului.

Contractul a fost încheiat pentru perioada 1 aprilie 2010 - 31 decembrie 2012, firma de pază urmând să presteze servicii pentru societatea comercială pe lângă care a intervenit Zamfirescu.

În luna martie 2010, Zamfirescu şi angajatul firmei de pază au stabilit, de comun acord, ca recompensa materială promisă anterior încheierii contractului să îi fie remisă prim-procurorului pe tot parcursul derulării contractului, respectiv câte 1.000 euro lunar, la jumătatea fiecărei luni, după efectuarea plătii de la beneficiar la prestator.

DNA, în 28 octombrie, a trimis cazul pentru judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în 14 septembrie instanţa supremă a dispus punerea în libertate a procurorului.

În 16 septembrie, procurorul şef al Parchetului Curţii de Apel Galaţi, Dinu Gâlcă, a fost deferit justiţiei, pentru corupţie şi şantaj, într-o afacere în care sunt acuzaţi procurori, notari, poliţişti, alţi reprezentanţi ai statului, administratori de firme, dar şi un director local de ziar.

Potrivit rechizitoriului, în perioada februarie-iulie 2009, Dinu Gâlcă - procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi fratele fostului preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Iulian Gâlcă - ar fi pretins, acceptat promisiunea oferirii şi primit de la inculpatul Bogdan Vasile, administrator al SC Ciscom Focşani, diverse foloase necuvenite (cum ar fi mese gratuite la restaurant şi produse alimentare în valoare de 3.200 lei) în scopul de a determina pe funcţionarii Prefecturii Vrancea să elibereze în favoarea inculpatului Bogdan Vasile un titlu de proprietate pentru un teren în suprafaţă de 15 hectare situat în intravilanul municipiului Focşani. Eliberarea actului respectiv urma să se realizeze în detrimentul altor persoane îndreptăţite să primească titlul de proprietate respectiv.

În luna iunie 2009, Gâlcă ar fi acceptat promisiunea oferirii unor foloase materiale (cum ar fi produse alimentare), în scopul de a determina un procuror din cadrul Parchetului Tribunalului Galaţi să nu efectueze cercetări şi să adopte o soluţie de netrimitere în judecată a unei persoane cercetată pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. În luna mai 2009, Gâlcă, în aceeaşi calitate, ar fi acceptat propunerea lui Dumitru Cozma, notar public, de a constrânge o persoană să înmâneze suma de 5.000 lei lui Cozma Dumitru sub ameninţarea că, în caz contrar, i se va întocmi un dosar penal şi că va fi chemată în mod repetat la organele de urmărire penală, cu consecinţa aplicării unei pedepse cu închisoarea.

La rândul său, Şerban Alexandru, în perioada aprilie-septembrie 2009, în calitate de şef al Postului de Poliţie Vânători, judeţul Galaţi, ar fi acceptat propunerea lui Cozma Dumitru şi ar fi exercitat asupra persoanei respective acelaşi tip de presiuni, în mod repetat. Întocmirea dosarului penal s-a realizat deşi starea de fapt era de competenţa unei instanţe civile. În aceste condiţii, persoana ameninţată i-ar fi remis inculpatului Cozma Dumitru suma de 2.000 lei, sumă care nu i-ar fi fost remisă în condiţii normale.

În perioada aprilie-iunie 2009, Dinu Gâlcă ar fi acceptat promisiunea oferirii şi a primit foloase necuvenite de la inculpatul Tudosă Petrică promiţându-i că va obţine menţinerea sa în funcţia de director coordonator sau cel puţin de director coordonator adjunct la Direcţia Silvică Vrancea prin influenţa pe care o are asupra unor funcţionari publici. Acţiunea s-ar fi realizat prin intermediul inculpaţilor Popescu Ion şi Bălan Alexandru şi ar fi avut drept consecinţă menţinerea lui Tudosă Petrică în funcţia respectivă.

Fiind audiaţi în calitate de martori în prezentul dosar penal, inculpaţii Popescu Ion şi Bălan Alexandru au făcut afirmaţii mincinoase, în sensul că Gâlcă Dinu nu le-ar fi cerut să intervină pe lângă funcţionarii publici respectivi pentru menţinerea în funcţie a lui Tudosă Petrică. Foloasele pretinse şi primite de Gâlcă Dinu de la Tudosă Petrică au constat în înlesnirea întocmirii şi aprobării documentaţiei pentru schimbarea destinaţiei terenului forestier deţinut de mătuşa soţiei lui Gâlcă Dinu, transmis acestuia prin testament, în localitatea Lepşa, comuna Tulnici, judeţul Vrancea, plata contravalorii construcţiei gardului împrejmuitor la acest teren, în sumă de 1.000 lei şi materialele necesare construcţiei acestuia în valoare de 2.241,06 lei cât şi înlesnirea construcţiei unei vile pe acelaşi teren. Pentru a crea aparenţa de legalitate a achiziţionării materialelor de construcţie menţionate, Gâlcă l-ar fi determinat pe inculpatul Dumitraşcu Dorel, administrator al SC Dorecom Impex SRL, să întocmească în fals şi să înregistreze în evidenţa contabilă a firmei sale mai multe documente contabile (bonuri fiscale, avize de însoţire a mărfii). O parte din aceste acte contabile le-a remis lui Dinu Gâlcă, iar pe altele le-a prezentat procurorilor anticorupţie cu ocazia efectuării cercetărilor în acest dosar penal.

De asemenea, Gâlcă, în calitate de procuror general al Parchetului Curţii de Apel Galaţi, nu ar fi menţionat în cuprinsul a şase declaraţii de avere depuse, în perioada anilor 2007 - 2009, că deţine o clădire în municipiul Galaţi şi că a înstrăinat-o, cât şi că are o datorie în valoare de 250.000 lei către o societate comercială din Galaţi.

La rândul său, inculpatul Dediu Lili, în calitate de administrator al SC Piact CF Spiact Galaţi SA, nu a înregistrat în evidenţele contabile ale firmei sale veniturile realizate din construirea imobilului menţionat, cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat cu suma de 90.387,50 lei (reprezentând impozit pe profit şi TVA).

Gâlcă, alături de ceilalţi inculpaţi, a fost trimis în judecată, la Înalta Curte de Casaţie, iar în 20 august 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de cererea de pensionare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, decretul de pensionare publicându-se în 13 septembrie.

În 22 septembrie, avocatul Christy Gabriel Mârşanu, din Baroul Iaşi, a fost trimis în judecată, pentru că a pretins şi primit 10.000 de euro de la doi denunţători, cărora le-a promis că poate interveni pe lângă magistraţi de la instanţele băcăuane. Procurorii DNA, în perioada 2 - 12 august, Mîrşanu ar fi pretins şi primit de la doi denunţători 10.000 de euro pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţi judecători din cadrul Tribunalului Bacău şi ai Curţii de Apel Bacău. Banii au fost ceruţi pentru soluţionarea favorabilă a unei cereri de punere în libertate provizorie a unei persoane arestate preventiv pentru contrabandă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

Cei 10.000 de euro au fost primiţi suplimentar faţă de cuantumul onorariului de 10.000 de lei stabilit prin convenţie pentru acordarea de asistenţă juridică persoanei arestate.

DNA susţine că pentru a crea aparenţa de legalitate a faptei sale, în perioada 21 iulie - 12 august, avocatul Mîrşanu a falsificat contractul de asistenţă juridică şi o chitanţă, modificând în contract, fără acordul celeilalte părţi, cuantumul onorariului de la 10.000 lei la 100.000 lei şi consemnând în chitanţă, în mod inexact, suma de 423.000 de lei.

Dosarul a fost trimis pentru soluţionare la Curtea de Apel Bacău.

Anterior, în 14 aprilie 2008, procurorii anticorupţie de la Iaşi l-ar fi trimis în judecată, într-un alt dosar, pe avocatul Mîrşanu pentru fapte de corupţie, alături de un alt avocat, Lucian Cosmin Mihai, şi încă două persoane implicate în cauză. Procurorii anticorupţie ieşeni îl acuză în acel dosar pe avocat de trei fapte de trafic de influenţă, înşelăciune şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Ulterior, în 30 noiembrie, avocatul Christy Mârşanu a fost trimis în judecată pentru corupţie, fiind acuzat că a pretins bani de la două persoane cărora le-a spus că poate interveni pe lângă judecători de la instanţa supremă pentru obţinerea eliberării lor. Christy Gabriel Mîrşanu este judecat pentru trafic de influenţă, de către Curtea de Apel Iaşi.

Anchetatorii au stabilit că, în octombrie 2009, Mîrşanu a pretins de la un denunţător suma de 60.000 lei promiţându-i, în schimb, că va interveni pe lângă judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru ca aceştia să pronunţe o hotărâre definitivă prin care denunţătorul şi fratele său să primească o condamnare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Cei doi fuseseră condamnaţi de Tribunalul Iaşi şi Curtea de Apel Iaşi la cinci ani de închisoare cu executare pentru tentativă la omor şi lipsire de libertate în mod ilegal. Din suma pretinsă, avocatul a primit 45.000 lei în trei tranşe în perioada octombrie - decembrie 2009. În 15 februarie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a menţinut condamnarea celor doi fraţi la pedepse în regim privativ de libertate.

Avocatul Mîrşanu a mai fost trimis în judecată de procurorii DNA din Iaşi şi Bacău, în 2008 şi 2010, pentru fapte similare referitoare la primirea unor sume de bani promiţând că va interveni pe lângă mai mulţi judecători în scopul ameliorării situaţiei juridice a unor persoane trimise în judecată pentru infracţiuni precum traficul de persoane, contrabanda, evaziunea fiscală şi spălarea de bani.

În 4 octombrie, o avocată stagiară din cadrul Baroului Iaşi, un administrator de firmă, precum şi alte două persoane au fost trimise în judecată pentru fapte de corupţie, în legătură cu obţinerea unei hotărâri judecătoreşti favorabile ce ar fi avut ca efect derularea unui proiect finanţat din fonduri europene.

Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Lilieana Cremeniţchi, în stare de arest preventiv, avocat stagiar în cadrul Baroului Iaşi, pentru trafic de influenţă; Gheorghe Apopi, în stare de arest preventiv, om de afaceri, administrator al SC Apopi & Blumen SRL; Nicolae Hogaş, director la aceeaşi societate, şi Dragoş Ionuţ Dascălu, director, şef sector Iaşi în cadrul la SC Viarom Construct SA, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă. Potrivit rechizitoriului, în 19 februarie, avocata Lilieana Cremeniţchi ar fi pretins lui Gheorghe Apopi suma de 15.000 de euro pentru a interveni la judecători din cadrul Curţii de Apel Iaşi, în vederea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti favorabile într-un dosar civil care viza cele două societăţi comerciale menţionate. O hotărâre favorabilă în acest proces ar fi avut drept consecinţă câştigarea de către asocierea de firme reprezentată de inculpaţii Apopi, Hogaş şi Dascălu a unui proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile.

În aceeaşi zi, inculpata Cremeniţchi Lilieana a primit de la inculpaţii Hogaş Nicolae şi Dascălu Dragoş Ionuţ un avans de 30.000 lei din suma pretinsă, confirmând ulterior inculpatului Apopi Gheorghe primirea banilor.

În 7 septembrie 2010, procurorii anticorupţie i-au reţinut pe cei patru inculpaţi, iar a doua zi, Curtea de Apel Iaşi a hotărât luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara. Însă, în 23 septembrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a admis recursul DNA şi a hotărât arestarea preventivă a inculpaţilor Cremenţichi Lilieana şi Apopi Gheorghe.

În 21 octombrie, DNA informa că Aurel Bungărdean, avocat din Baroul Bucureşti, este cercetat în libertate pentru dare de mită, pentru că i-a dat unui agent de poliţie 500 de lei pentru a nu-l reţine pe clientul său, acuzat de furt calificat. DNA a stabilit că, în 15 octombrie, Aurel Bungărdean i-a dat unui agent de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov (denunţător în cauză) suma de 500 lei pentru a nu-l reţine pe clientul său care era cercetat pentru furt calificat. În 9 noiembrie, avocatul a fost trimis în judecată, la Curtea de Apel Bucureşti.

În 27 octombrie, instanţa supremă l-a arestat pe prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Sibiu, Florin Apostu, şi pe ofiţerul SRI Tiberiu Popescu, acuzaţi de fapte de corupţie. Ulterior, în 9 decembrie, DNA l-a trimis în judecată pe Florin Apostu, prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Sibiu, care a dispus într-un număr de 56 de dosare penale soluţii de netrimitere în judecată în numele unor procurori din subordinea sa, fără ca aceştia să aibă cunoştinţă despre aceste aspecte.

Apostu Florin Nicuşor - fost coleg, la Sibiu, al actualului procuror general al României, Codruţa Kovesi - a primit de la omul de afaceri Ilie Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei, în schimbul căreia ar fi trebuit să-l ajute în promovarea unui recurs în interesul legii, în sensul că va interveni pe lângă şeful Ministerului Public.

Într-o conferinţă de presă, din 25 noiembrie, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, declara că "magistraţii care sunt suspectaţi de comiterea de fapte de natură penală nu trebuie protejaţi" şi le-a cerut procurorilor DNA ca "legea să fie aplicată în mod egal", indiferent de calitatea inculpaţilor. Şeful Ministerului Public răspundea unei întrebări a presei cu privire la arestarea fostului său coleg sibian, Florin Apostu.

În dosarul lui Apostu a fost deferit justiţiei şi Ilie Carabulea, administrator la SC Star Motors SRL Sibiu şi SC Atlassib SRL Sibiu. Parchetul Judecătoriei Sibiu, condus de Florin Apostu, avea în lucru 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea.

DNA l-a trimis în judecată pe Florin Nicuşor Apostu, în stare de arest preventiv, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, pentru şapte infracţiuni de luare de mită, două infracţiuni de trafic de influenţă, o infracţiune de fals material în înscrisuri oficiale şi o infracţiune de uz de fals în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, reţinere sau distrugere de înscrisuri, două infracţiuni de favorizare a infractorului, patru infracţiuni de fals în declaraţii, 56 infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale şi 56 infracţiuni de uz de fals.

Totodată, a fost deferit justiţiei Tiberiu Narcis Popescu, în stare de arest preventiv, ofiţer activ în cadrul Direcţiei Judeţene de Informaţii Sibiu, pentru trei infracţiuni de dare de mită, complicitate la infracţiunea de favorizare a infractorului, complicitate la infracţiunea de reţinere sau distrugere de înscrisuri, complicitate la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, complicitate la infracţiunea de uz de fals.

Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii septembrie 2010, Apostu a primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influenţă asupra procurorului general al României. Revizia a fost facturată între SC Star Motors SRL Sibiu şi SC Atlassib SRL Sibiu, ambele fiind firmele lui Carabulea.

În perioada 2006 - octombrie 2010, Apostu a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme marca Audi A8 şi VW Passat achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar între SC Atlassib Leasing IFN SA Sibiu şi SC Intermedia SRL Sibiu, ambele societăţi fiind membre ale holdingului Atlassib condus de Carabulea Ilie. Cele două societăţi comerciale au achitat, pentru Apostu, TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul Judecătoriei Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea. În aceste dosare, Apostu a dat soluţii şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi.

În cursul anilor 2006, 2007, 2008 şi 2009, pentru a crea o aparenţă de legalitate a utilizării acestor autoturisme, Apostu a consemnat în declaraţiile de avere că le utilizează în baza unor contracte de leasing.

În 5 august 2010, Apostu, în calitatea sa de şef al Parchetului Judecătoriei Sibiu, a primit de la Popescu un plic conţinând suma de 400 euro şi ulterior suma de 1.500 lei, în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal referitor la cercetarea unei persoane pentru mai multe infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice. În acest sens, Apostu a sustras din dosar două declaraţii, le-a remis lui Popescu pentru a fi distruse. iar ulterior a ataşat la dosar alte două declaraţii scrise de soţii Cârstea Sebastian Dumitru şi Mihaela Izabela după dictarea inculpatului Popescu Tiberiu Narcis şi potrivit îndrumărilor lui Apostu. În plus, Apostu a menţionat în fals pe cele două declaraţii că au fost date în luna ianuarie 2010 în faţa unui agent de poliţie, aplicând ştampila parchetului pe care îl conducea. De asemenea, soţii Cârstea s-au implicat şi în procurarea sumelor de bani remise lui Apostu.

În 27 septembrie 2010, Apostu a acceptat să primească de la Popescu o sumă de bani pentru a soluţiona favorabil un dosar penal în care o persoană era cercetată pentru ucidere din culpă. Cuantumul sumei de bani urma a fi comunicat după studierea dosarului respectiv.

În perioada septembrie - octombrie 2010, Apostu, în calitatea sa de şef de Parchet, în înţelegere cu Popescu, a stabilit să întocmească unei persoane un dosar penal, în mod fictiv, în scopul de a o determina să achite unui prieten al ambilor inculpaţi o datorie recunoscută printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, dar care nu fusese supusă executării silite. Cei doi inculpaţi au stabilit ca, după plata datoriei, să primească de la prietenul lor echivalentul a 20 la sută din valoarea sumei recuperate.

De asemenea, în perioada august - septembrie 2010, Apostu a primit de la două persoane produse alimentare şi a solicitat de la o altă persoană suma de 2.000 de euro pentru a soluţiona favorabil două dosare penale privind infracţiuni rutiere. În aceeaşi perioadă, inculpatul a primit băuturi alcoolice de la o persoană pentru a interveni pe lângă judecători din cadrul Judecătoriei Sibiu în scopul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti favorabile acestei persoane într-un dosar civil.

În data de 30 septembrie 2010, în timp ce se afla în biroul său, Apostu i-a indicat unei persoane declaraţiile şi apărările pe care trebuia să le susţină la Poliţia Sibiu pentru a scăpa de orice sancţiuni penale, în condiţiile în care era cercetat pentru conducerea unui autovehicul având în sânge o alcoolemie peste limita legală.

În plus, în cursul lunii octombrie 2010, Apostu a primit de la inculpatul Boţa Nicolae o sumă de bani în valută, lăsându-l să creadă că va soluţiona în mod favorabil un dosar penal în care soţia lui Boţa Nicolae era cercetată pentru infracţiunea de înşelăciune. În acest sens, i-a cerut poliţistului care instrumenta dosarul să-i înainteze dosarul cu o propunere de netrimitere în judecată.

De asemenea, Apostu, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, a dispus într-un număr de 56 de dosare penale soluţii de netrimitere în judecată în numele unor procurori din subordinea sa, fără ca aceştia să aibă cunoştinţă despre aceste aspecte. În unele cazuri, acesta a falsificat prin imitaţie semnăturile unor procurori, iar în alte cazuri a aplicat semnătura sa în locul lor. În plus, Apostu a respins şi plângerile formulate de părţi împotriva soluţiilor dispuse tot de el în unele din aceste dosare.

Curtea de Apel Constanţa judecă acest caz şi se va pronunţa asupra vinovăţiei acuzaţilor.

În 4 noiembrie, avocatul brăilean Sorin Constantin Ispas a fost eliberat de instanţa supremă, care a respins cererea DNA de a-l aresta pentru că, în luna octombrie, ar fi ajutat administratorul unei firme să dea mită unui funcţionar pentru a nu fi amendat pentru încălcarea normelor de funcţionare a societăţii.

Potrivit DNA, Sorin Constantin Ispas l-ar fi ajutat, în 22 octombrie, pe Ioan Marta, asociat şi administrator al SC Euroil SRL Brăila (arestat în aceeaşi cauză pentru dare de mită) să remită unui funcţionar cu funcţie de conducere din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Brăila (denunţător în cauză) suma de 13.000 lei. Banii respectivi au fost daţi pentru ca, în urma actelor de control efectuate la societatea administrată de Marta să nu îi fie confiscată suma de 350.000 lei pe care o avea de plătit la bugetul statului (sumă rezultată din vânzări efectuate la una dintre staţiile de distribuire a carburanţilor în lipsa avizării metrologice), pentru ca activitatea staţiei să nu fie sistată şi pentru a nu i se aplica o amendă de 100.000 lei.

În 12 noiembrie, decanul Baroului Alba, Doinea Scutea, şi fostul director al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Alba, Ştefan Anghel Bogin, au fost arestaţi, de către Curtea de Apel Alba Iulia.

DNA informa că procurorii fac cercetări penale faţă de Doina Scutea - decanul Baroului Alba, pentru trafic de influenţă, Anghel Ştefan Bogin - fost director coordonator al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Alba, pentru cumpărare de influenţă, Claudiu Vasile Vulpe - arestat preventiv în altă cauză pentru infracţiuni de crimă organizată, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă şi complicitate la infracţiunea de cumpărare de influenţă, Alexandru Duca - pentru cumpărare de influenţă şi complicitate la infracţiunea de cumpărare de influenţă şi faţă de Bogdan Radu - pentru trafic de influenţă.

Potrivit procurorilor DNA, în cursul lunii iunie 2009, Bogin Anghel Ştefan a fost numit director coordonator al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Alba ca urmare a destituirii din funcţie a fostului director. Pentru că această numire a fost contestată pe cale judecătorească şi pentru a obţine menţinerea într-o astfel de funcţie, în luna iunie 2010, prin intermediul lui Vulpe şi Duca, Bogin ar fi luat legătura cu Scutea, decanul Baroului Alba, pentru ca aceasta să intervină la judecătorii din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia în scopul respingerii acestei acţiuni.

Scutea ar fi fost de acord şi, arătând că are influenţă pe lângă magistraţi, în schimbul intervenţiei, ar fi pretins atât direct, cât şi prin intermediul lui Vulpe şi al lui Duca, ca Bogin, uzând de funcţia sa de conducere în cadrul DGFP Alba, să depună diligenţe pentru aprobarea cererii de compensare a unor datorii către bugetul de stat formulate de către decanul Baroului Alba. În schimbul intermedierii acordului cu Scutea, Vulpe şi Duca i-ar fi cerut lui Bogin acordarea de către instituţia pe care o conducea a unor tratamente preferenţiale societăţilor comerciale în care aveau interese directe (de exemplu, obţinerea de plăţi eşalonate pentru datoriile bugetare).

De asemenea, spunea DNA, independent de faptele prezentate, în cursul anului 2010, întrucât Radu Bogdan, fost consilier al ministrului întreprinderilor mici şi mijlocii, ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra unor funcţionari cu atribuţii de decizie în aprobarea proiectelor finanţate din fonduri europene de la nivelul Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, ar fi primit de la Vulpe şi Duca aproximativ 40.000 lei cu scopul de a asigura declararea eligibilităţii unui proiect depus de Duca în numele unei societăţi comerciale din Alba-Iulia.

Radu Bogdan şi Claudiu Vulpe, zis "Fox", ar fi fost colegi în cadrul SIE, susţineau surse judiciare.

În urma unei contestaţii, în 16 noiembrie, ICCJ a decis punerea în libertate a inculpaţilor.

În 29 noiembrie, o judecătoare de la Curtea de Apel Iaşi a fost arestată pentru că a pretins 4.000 de euro pentru-şi convinge colegele de complet să dea o soluţie favorabilă unui bărbat care era în proces de partaj cu fosta soţie. Procurorii DNA o acuză pe Georgeta Buliga, judecător la Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de luare de mită şi trafic de influenţă.

Potrivit DNA, "în perioada februarie- martie 2010, inculpata Buliga Georgeta, judecător la Curtea de Apel Iaşi, a pretins şi primit de la învinuitul Popescu Liviu suma de 4.000 de euro, susţinând că banii sunt pentru două judecătoare din cadrul Curţii de Apel Iaşi şi a pretins o altă sumă pentru sine al cărei cuantum nu l-a precizat".

Buliga Georgeta şi celelalte două judecătoare făceau parte din completul învestit cu soluţionarea unui dosar civil referitor la partajarea pe cale judiciară a bunurilor aparţinând învinuitului Popescu Liviu şi fostei sale soţii, dosarul fiind în stadiu de recurs. Banii au fost pretinşi pentru ca Popescu Liviu să obţină o soluţie favorabilă în procesul de partaj ce viza, în principal, un apartament în municipiul Iaşi, un teren în judeţul Iaşi şi două autoturisme. În condiţiile în care Judecătoria Iaşi şi Tribunalul Iaşi constataseră că fosta soţie a învinuitului Popescu Liviu avusese o contribuţie de 90 la sută în dobândirea bunurilor comune şi îi fuseseră atribuite o mare parte din acestea, în 12 martie 2010, completul din care făcea parte Buliga Georgeta a modificat în tot aceste hotărâri, dând câştig de cauză lui Popescu Liviu.

Ulterior pronunţării acestei decizii, Buliga Georgeta i-a mai pretins lui Popescu Liviu încă 1.000 euro, susţinând că banii sunt pentru una dintre membrele completului de judecată. În 26 noiembrie 2010, Popescu Liviu a remis inculpatei suma de 1.000 de euro pentru colega sa de complet, acceptând pentru sine suma de 3.000 de euro pentru "ajutorul" dat în obţinerea hotărârii.

A doua zi, judecătoarea Georgeta Buliga a primit suma de 3.000 euro, ea fiind prinsă în flagrat delict.

Miza procesului de partaj în urma căruia judecătoarea Buliga a fost arestată o reprezenta o avere de aproximativ 420.000 de lei.

În 30 noiembrie, o avocată din Baroul Bucureşti a fost trimisă în judecată de DNA pentru că ar fi cerut 1.500 de euro pentru a interveni pe lângă un procuror în schimbul obţinerii unei soluţii favorabile într-un caz de conducere a unui autoturism având o alcoolemie peste limita legală. Potrivit DNA, în cursul lunii decembrie 2005, Anca Păduraru, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, ar fi solicitat unei persoane suma de 1.500 euro pentru a interveni pe lângă un procuror din cadrul Parchetului Judecătoriei Sectorului 3 şi ar fi promis că, uzând de influenţa sa asupra acestui magistrat, va interveni pe lângă acesta pentru a dispune o soluţie de netrimitere în judecată, în condiţiile în care persoana respectivă era cercetată pentru infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o alcoolemie peste limita legală.

Ulterior, în cursul anului 2010, persoana de la care inculpata Anca Păduraru a pretins suma de bani a fost trimisă în judecată, iar în luna martie 2010, a fost condamnată prin hotărâre definitivă a Judecătoriei Sectorului 3.

Dosarul lui Păduraru a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti.

În 6 decembrie, un avocat din Baroul Neamţ, fost judecător, a fost arestat de Curtea de Apel Bacău, pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că ar fi pretins bani în schimbul soluţionării mai rapide şi favorabile a unui dosar civil care viza un teren şi construcţiile aferente.

Avocatul Constantin Cristian Catană, din cadrul Baroului Neamţ, este acuzat că, în perioada septembrie 2010 - 30 noiembrie 2010, ar fi pretins de la doi denunţători suma de 1.000 de euro sau echivalentul în lei, pentru a-şi exercita influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra judecătorilor din cadrul Judecătoriei Piatra-Neamţ. Avocatul a solicitat această sumă, pretinzând că va asigura soluţionarea mai rapidă şi în mod favorabil a unui dosar civil în care una dintre persoanele ce l-au denunţat avea calitatea de reclamant, dând de înţeles denunţătorilor că suma de 1.000 euro este destinată magistratului învestit cu soluţionarea acestui dosar.

Dosarul viza revendicarea unui teren şi a construcţiilor aferente situate în municipiul Piatra Neamţ.

În 3 decembrie, Constantin Cristian Catană a fost prins de către procurorii anticorupţie după ce a primit de la unul dintre denunţători suma de 1.000 euro. Catană a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în cursul anului 2004, în stare de arest preventiv, la momentul respectiv având calitatea de judecător. În cursul anului 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut sentinţa Curţii de Apel Ploieşti hotărând condamnarea acestuia la trei ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

Cu o zi mai devreme, în 2 decembrie, Ministerul Justiţiei afirma că este îngrijorat de înmulţirea anul acesta a cauzelor de corupţie în care sunt implicaţi magistraţi şi avocaţi, cerând fermitate conducerii instanţelor pentru asigurarea integrităţii şi combaterea acestui flagel, întrucât pasivitatea afectează actul de justiţie.

"Pe de o parte, această împrejurare demonstrează că Ministerul Public acţionează determinat, prin Direcţia Naţională Anticorupţie, împotriva flagelului corupţiei, fără nicio reţinere în raport de calitatea persoanelor învinuite sau inculpate. Pe de altă parte, starea de fapt reclamă o acţiune mai hotărâtă la nivelul conducerii instanţelor pentru asigurarea integrităţii şi combaterea corupţiei", declara ministrul Cătălin Predoiu.

Cazurile izolate de corupţie din sistemul judiciar şi profesiile juridice compromit imaginea Justiţiei şi încrederea în ea, pentru că nimeni nu poate spune cu precizie în ce măsură sunt izolate, sublinia el.

"Lipsa de integritate şi corupţia pot afecta independenţa magistraţilor şi a puterii judecătoreşti. Aceste cauze sunt difuze, de multe ori ascunse şi greu de combătut în absenţa unei respingeri publice a acestor practici de către liderii de opinie din Justiţie. Subliniem aceste preocupări pentru că independenţa puterii judecătoreşti este principalul pilon al statului de drept şi trebuie susţinut ca atare", afirma Cătălin Predoiu.