Google
 
luni, 15 nov 2010 - Anul XV, nr. 269 (4560)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7619 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,3202 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

România, supusă unui nou test în procesul de aderare la Schengen - reevaluarea aeroporturilor

Luni, 15 Noiembrie 2010 (17:05:08)

 România va fi supusă, în următoarele două zile, unui nou test în procesul de aderare la Spaţiul Schengen, respectiv la o a şaptea vizită a experţilor Comisiei de evaluare, reprezentând o reevaluare pe frontierele aeriene, în contextul în care voci europene sunt sceptice privind aderarea în martie.

Vizita experţilor Schengen din perioada 15-17 noiembrie este singura reevaluare pe care aceştia au cerut-o în ceea ce priveşte procesul de aderare la Spaţiul Schengen. Experţii vor evalua stadiul modernizării aeroporturilor "Traian Vuia" din Timişoara şi "Henri Coandă" din Bucureşti-Otopeni.

Potrivit Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), cele două aeroporturi sunt pregătite pentru evaluare şi au fost aduse la standardele corespunzătoare.

"Singurul raport care recomandă reevaluarea ţării noastre este cel în domeniul frontierelor aeriene, vizită care are loc în perioada 15-17 noiembrie 2010. Pentru această vizită s-au construit de la zero două terminale pentru viitoarele zboruri non-Schengen, la Aeroporturile «Henri Coandă» din Bucureşti şi «Traian Vuia» din Timişoara. În prezent, toate criteriile Schengen în ceea ce priveşte împărţirea fluxurilor şi funcţionalităţile de frontieră - spaţii Poliţie de Frontieră, facilităţi de control, instalaţii şi echipamente - sunt îndeplinite la cele mai înalte standarde de funcţionare. Din punctul nostru de vedere, situaţia, în teren, este una foarte bună, iar felul în care au fost reabilitate locaţiile respective ne întăreşte convingerea că vizita de reevaluare va avea un rezultat pozitiv", a declarat, luni, şeful Departamentului Schengen din MAI, Marian Tutilescu, la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

Pe lângă vizita la cele două aeroporturi, evaluatorii Schengen vor să viziteze şi cele două puncte de trecere a frontierei de la Moraviţa, judeţul Timişoara, respectiv cel rutier şi cel feroviar. Potrivit MAI, experţii vor să vadă cum au fost modernizate cele două obiective, însă aceasta nu reprezintă o "evaluare", ci doar o constatare.

În prezent, fluxul de ieşire de la Moraviţa, utilizat pentru ambele sensuri - ieşire şi intrare, a fost finalizat conform recomandărilor Schengen privind aspectele legate de infrastructură, pentru traficul rutier, în 30 septembrie 2010, iar pentru cel feroviar va fi gata în 30 noiembrie 2010.

Lucrările de refacere au constat în operaţionalizarea Sistemului de Recunoaştere a Plăcuţelor de Înmatriculare (ANPR), Sistemului de supraveghere CCTV, securizarea sediului Poliţiei de Frontieră (camera din linia a doua, camera de interogare, de detenţie), semnalizarea (panouri electronice cu comanda din cabinele de control), banda de verificare amănunţită, semnalizare adecvată pentru benzile de trafic, aparate de iluminat puternice pentru o bună vizibilitate, departajarea adecvată.

Motivul pentru care experţii Schengen vizitează România este că orice stat care îşi propune să adere la spaţiul Schengen trebuie să treacă printr-un proces de verificare. În acest context, trebuie să facă dovada faptului că a îndeplinit toate condiţiile necesare pentru a fi stat membru Schengen. Procesul de evaluare Schengen este responsabilitatea Grupului de lucru Evaluare Schengen.

Prima parte a procesului de evaluare constă în completarea unui chestionar extins, de 250 de întrebări, care este remis statului respectiv. Acest chestionar conţine întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea şi aplicarea prevederilor Schengen. Răspunsurile la acest chestionar sunt discutate în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen.

În momentul în care au fost obţinute suficiente informaţii sunt demarate vizitele de evaluare, pentru verificarea în teren a pregătirilor. Echipele de experţi întocmesc rapoarte de evaluare, care sunt discutate şi aprobate în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen. Raportul final al Grupului de Evaluare Schengen este prezentat Consiliului UE, care adoptă decizia prin care autorizează ridicarea controlului la frontierele interne.

"Toate rapoartele de evaluare Schengen aferente misiunilor desfăşurate până în prezent au fost aprobate în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles, principala concluzie a acestora fiind că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi este în mare parte pregătită să adere la Spaţiul Schengen", subliniază MAI într-o informare remisă agenţiei MEDIAFAX.

Aceste misiuni de evaluare au început în martie 2009, în domeniul cooperare poliţienească. Pe durata acestei misiuni au fost prezentate evaluatorilor Schengen principalele instituţii cu competenţe în domeniu, fiind vizitate Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, Secţia 1 Poliţie Bucureşti, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bihor, Punctul de Contact Oradea, Poliţia municipiului Oradea şi Institutul de Criminalistică Bucureşti.

Din echipa de evaluare au făcut parte experţi din statele membre Schengen, un reprezentant al Comisiei Europene şi un reprezentant al Secretariatului General al Consiliului UE.

A doua vizită de evaluare, în domeniul protecţiei datelor personale, a avut loc în perioada 29 aprilie -1 mai 2009, la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, MAI şi Ministerul Afacerilor Externe.

În iunie 2009, experţii au evaluat România în domeniul vizelor, iar în septembrie au verificat stadiul securizării frontierelor maritime.

Experţii Schengen s-au declarat mulţumiţi în urma acestor patru vizite de evaluare şi nu au recomandat nicio reevaluare.

Primele probleme au apărut după evaluarea frontierelor aeriene, în noiembrie 2009. La scurt timp după acea vizită, în februarie 2010, raportul de evaluare a fost trimis României. Experţii recomandau o reevaluare a infrastructurii aeroporturilor din Otopeni şi Traian Vuia, fostul ministru al Internelor, Vasile Blaga, precizând la acea dată că este "imperativ" ca Ministerul Transporturilor să depună toate eforturile pentru ca cele două obiective să se ridice la standardele europene.

Vizita de evaluare pe frontierele terestre, din perioada 27 martie - 1 aprilie 2010, a vizat punctele de trecere a frontierei Vicşani, Siret, Nicolina, Sculeni, Albiţa, Moraviţa şi Orşova. Concluziile acesteia au fost, de această dată, pozitive pentru România, menţinând ţara noastră în calendarul stabilit pentru aderare.

Vasile Blaga amintea, totuşi, că principalele vulnerabilităţi ale României la acest capitol ţin de infrastructură, pentru care este nevoie de un efort bugetar din partea Guvernului, MAI, Ministerului Transporturilor şi Autorităţii Naţionale a Vămilor. El mai spunea că, odată cu aderarea la Schengen, presiunea la graniţele ţării noastre va creşte, astfel că România trebuie să fie pregătită pentru combaterea infracţionalităţii la frontieră.

Ultima vizită de evaluare la care va fi supusă ţara noastră este: Sistemul de Informaţii Schengen/SIRENE - între noiembrie-decembrie 2010.

Însă tocmai gestionarea frontierelor exterene ale Spaţiului Schengen, care vor deveni graniţele de nord şi de est ale României a ridicat cele mai multe motive de îngrijorare, în ultimele luni, pentru partenerii europeni.

Comentariile îngrijorătoare - pentru România - ale factorilor de decizie în votul politic necesar încheierii procesului de aderare la Schengen au început în vara anului 2010, când preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a pus în aplicare o politică de repatrieri intense ale romilor români şi bulgari de pe teritoriul acelui stat.

Acest lucru, precum şi polemicile la nivel european, care nu dau însă semne a se încheia, au reprezentat un duş rece pentru diplomaţia română, căreia i s-a amintit că - şi mai importantă decât aducerea la standarde europene a vămilor, dotărilor şi infrastructurii - este politica de lobby a României în vederea convingerii statelor membre Schengen că merită să facă parte din acest "spaţiu de libertate şi securitate", cum adesea a fost numit.

Preşedintele, premierul, politicienii şi reprezentanţii ministerelor implicate în procesul de aderare la Schengen au pledat, în ultimele săptămâni, pentru mobilizarea rapidă şi eficientă a autorităţilor române, indicând faptul că Franţa, Olanda şi chiar Germania se opun aderării României în 27 martie 2011, la momentul votului politic. Motivul - incapacitatea ţării noastre de a securiza corespunzător graniţele şi de a opri infracţionalitatea transfrontalieră, mai ales fluxurile de migranţi ilegali, precum romii care ajung în ţările vest-europene.

Desigur, procedura de aderare la Schengen nu se referă niciun moment la problematica romilor şi nu poate fi conectată direct la aceasta. Din acest punct de vedere, România ar fi la adăpost în ceea ce priveşte criticile Franţei.

Un semnal de alarmă l-a tras, însă, secretarul francez de stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, la vizita sa în România, alături de ministrul francez de Externe, în luna septembrie.

La o conferinţă de presă organizată, împreună cu ministrul român de Externe, Theodor Baconschi şi cu fostul ministru de Interne, Vasile Blaga, Lellouche a accentuat satisfăcut faptul că nu există nicio legătură între aderarea la Spaţiul Schengen şi problematica romă, dar că ar putea fi o legătură cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) impus României, "cel puţin în principiu".

"Nu există legătură juridică. MCV nu are legătură cu comunitatea romă. Nu, nu. Dacă vedeţi documentele europene, nu figurează cuvântul romi în documentele europene. Eu am spus că este o situaţie politică. Am spus că juridic nu există o legătură. Dar există o situaţie politică şi noi vrem să găsim o soluţie la aceasta. Nu suntem aici pentru o strategie de escaladare", spunea el, nuanţându-şi declaraţia.

Totuşi, pentru ca la votul politic să se exprime o poziţie contrară aderării României la Schengen în martie 2011, trebuie găsită acea "soluţie" despre care amintea vag Lellouche, care ar putea fi, într-adevăr, legată cumva de MCV.

Astfel, Spaţiul Schengen este, după cum a fost denumit de atâtea ori, "un spaţiu de libertate şi siguranţă", în care cetăţenii pot circula liber şi în care infracţionalitatea transfrontalieră este menţinută la cote minime, datorită eficienţei sistemului de securitate din fiecare stat, care are, în mod evident, şi o componentă juridică - de aceasta depinzând rapiditatea procedurilor, pedepsele coerente şi eficiente, combaterea corupţiei etc.

Acestea sunt cerinţele generale pentru ca un stat să facă parte din Spaţiul Schengen, neintrând în detalii tehnice. Având în vederea acestea, României i s-a impus MCV, care este tocmai o confirmare a faptului că ţara noastră trebuie să facă progrese în domeniul justiţiei, progrese care vor fi evaluate abia în vara anului viitor.

Cel mai recent raport al Comisiei Europene, lansat în luna iulie, arăta că România trebuie să ia o serie de măsuri imediate în lupta împotriva corupţiei, menţionând explicit corectarea Legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), monitorizarea sancţiunilor aplicate în cazurile de corupţie la nivel înalt şi instaurarea transparenţei depline în domeniul achiziţiilor publice.

CE arăta că, în pofida unor progrese în anumite domenii, există importante neajunsuri în eforturile României de a înregistra progrese în cadrul MCV, că angajamentul politic este insuficient, iar amendamentele la Legea ANI reprezintă un serios pas înapoi.

Astfel, dacă MCV este menţinut şi după vara anului 2011, acest lucru ar întări susţinerile oamenilor politici europeni că România nu este pregătită să se alăture unui grup de state în care este ridicat controlul la frontierele interne, mizându-se pe eficienţa securităţii acelui stat.

Chiar săptămâna trecută, Franţa a confirmat că nu sunt întrunite condiţiile care asigură integritatea şi securitatea spaţiului Schengen pentru aderarea, în luna martie, a României şi Bulgariei şi că preferă să aştepte până la raportul Comisiei Europene din vara lui 2011. Pierre Lellouche declarase, anterior, că Franţa şi Olanda vor să amâne decizia privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen "cel puţin până la raportul Comisiei Europene privind aplicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, din vara anului 2011".

"Hai să nu inventăm false probleme. Domnul Lellouche nu este singura voce guvernamentală a Franţei. Şi-a exprimat într-un anumit context aceste rezerve, va trebui să lucrăm pentru a demonstra partenerilor din UE care sunt tentaţi să facă o legătură între Schengen şi MCV că reforma în justiţie este suficient de bine angajată pentru a fi şi ireversibilă", spunea, în replică, ministrul român de Externe, Theodor Baconschi.

Preşedintele Traian Băsescu spunea şi el, în 11 noiembrie, că Franţa, Olanda şi Germania, precum şi celelalte state au fost de acord la reuniunea Coreper, cu decizia de a transmite mai departe Parlamentului European decizia privind aderarea României la Spaţiul Schengen. Astfel, s-a demarat procesul de consultare a PE privind ridicarea controlului la frontierele interne ale României şi Bulgariei - un pas important în calendarul aderării.

Preşedintele preciza că doreşte să facă această observaţie ca urmare a interpretărilor care au fost date în România declaraţiilor "unui om politic", respectiv Pierre Lellouche, care a declarat că Franţa va face în aşa fel încât decizia europeană cu privire la intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen să nu fie luată până în vara lui 2011.

Tot în 11 noiembrie, noul ministru al Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, afirma că ministerul pe care îl conduce şi-a făcut datoria în ceea ce priveşte aderarea la Spaţiul Schengen şi crede că de aici încolo România trebuie să aibă o activitate mai bună de lobby.

Totuşi, în faţa unor poziţii atât de ferme la nivel european, consilierul prezidenţial pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, a recunoscut, în 12 noiembrie, că nu este sigură intrarea României în Schengen în martie 2011, menţionând, în acest context, că "dacă rişti să fii amânat în martie, rişti să fii amânat nu cu câteva luni, ci cu câţiva ani".

El a afirmat că este necesar un lobby foarte intens la toate nivelurile, inclusiv la nivelul parlamentar, care să susţină aderarea la termen, în martie 2011.

"Olanda şi Franţa vor avea şi o importantă componentă parlamentară în luarea deciziilor. De exemplu, în Adunarea Naţională din Franţa a fost numit un raportor privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi normal că Guvernul francez va trebui să ţină cont, într-o oarecare măsură, de poziţia Parlamentului francez pe acest subiect. La fel se întâmplă şi în Olanda", preciza consilierul prezidenţial Orban, citat de RFI.

"Martie (data stabilită pentru aderarea la Schengen a României şi Bulgariei, n.r.) nu e întâmplător, pentru că din punct de vedere al calendarului european, este un moment prielnic. Orice fel de amânare începând din martie ne va împinge foarte mult într-o perioadă foarte complicată din punct de vedere al negocierilor la nivel european. Va începe cel mai dificil proces şi cel mai complicat, care va implica negocieri foarte dure, mă refer la viitorul buget al UE. După aceea, va fi un calendar electoral important în unele din statele membre, inclusiv în Franţa. Deci orice fel de amânare din martie implică riscuri suplimentare, nu ne dă garanţia că lucrurile vor fi privite din alt punct de vedere, într-o perioadă viitoare. Haideţi s-o spun mai clar: dacă rişti să fii amânat în martie, rişti să fii amânat nu cu câteva luni, ci cu câţiva ani", spunea Orban, recunoscând astfel posibilitatea ca România să mai aibă de aşteptat până la intrarea în Schengen, în pofida convingerii autorităţilor de la Bucureşti că "suntem cei mai pregătiţi" şi că un eventual refuz ar fi incorect. 

Ioana Burtea 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului România, supusă unui nou test în procesul de aderare la Schengen - reevaluarea aeroporturilor.
 Vizualizări articol: 170 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
România, supusă unui nou test în procesul de aderare la Schengen - reevaluarea aeroporturilor0.05

Shopping City Suceava
DAREX AUTO - Showroom Botosani
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru - Servicii Optica Medicala Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei